Deputatul Mihai Popușoi a făcut o trecere în revistă a principalelor delapidări de bunuri produse în perioada când Igor Dodon ocupa funcția de ministru al Economiei.

1.Ruinarea și vânzarea pe nimic a Hotelului Național lui Vlad Plahotniuc

În noiembrie 2006, a fost organizat un concurs investiţional la care au participat patru companii: Alfa-Engeneering, Business Global Parc, Elite Sport şi compania italiană Immobile RE, care deținea mai multe hotele, ce activau ca franciză a rețelei Radisson. Firma Alfa-Engineering din Căuşeni a fost însă cea care a intrat în posesia a 83,25% de acţiunile statului în societatea Moldova-Tur, care deţinea hotelul. Deci, în noiembrie 2006, când Igor Dodon era ministrul Economiei, responsabil de proprietatea statului,  Hotelul “Național” a fost vândut unei companii din Căușeni: Alfa-Engineering – înregistrată pe 7 august 2006, de firma estoniană Maldone Invest, fondată în ianuarie 2006, doar cu jumătate de an înainte, având un capital social de doar 40 mii coroane estoniene (circa 3.000 de euro). Director al Alfa-Engineering era Nicolae Curtoglo, membru al Consiliului Municipal din partea Partidului Comuniștilor. Apoi, “Alfa-Engeneering” SRL ajunge în proprietatea offshore-ului olandez, Generashon Financial, care făcea parte din grupul de companii OTIV Prime Holding, controlate de Plahotniuc. Firma Alfa-Engeneering este menţionată de Veaceslav Platon, în plângerea penală depusă în august 2016, la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din România (DIICOT), precum că Plahotniuc i-ar fi vândut hotelul și alte câteva active în 2011. Alfa-Engeneering a avut în calitate de fondator offshorul Ismida Alliance LTD, care în noiembrie 2014 a fost implicat în operaţiuni de sute de milioane lei din ceea ce a fost „furtul miliardului”. În 2010, Procuratura Generală a înaintat o cerere în instanţa de judecată, privind rezilierea contractului de vânzare-cumpărare a pachetului de acţiuni ale statului în SA „Moldova-tur”. Cererea a fost respinsa de Curtea de Apel Economică și decizia a fost menținută de Curtea Supremă de Justiție. La 25 martie 2019, Judecătoria Căuşeni a respins acţiunile APP privind rezilierea contractului de vânzare-cumpărare a „Hotelului Național”. La 25 iunie 2019, Curtea de Apel Chişinău a respins cererea de apel a APP, fiind menţinută hotărârea primei instanţe.

2. Concesionarea și privatizarea bunului public „Casa Sărbătorii”

16 ianuarie 2007 pe teritoriul “Moldexpo”, aparținând APP, care era în subordinea lui Igor Dodon, într-unul din pavilioane, apare “Casa Sărbătorii” SRL, unde cu o cota de 12,5 % au apărut finii de cununie ai lui Igor Dodon, Vadim și Diana Filipov. În 2007, perioada când Dodon ocupa funcţia de Ministru al Economiei, fina sa, activa în calitate de manager la „Casa Vinului”, a fondat SRL „Casa Sărbătorii” în care deţinea o cotă parte de 12,5 %. „Cum se face că anume în acea perioadă o tânără, rudă a ministrului a devenit fondator al unei întreprinderi, situată pe teritoriul Centrului „Moldexpo”, instituţie subordonată Ministerului Economiei? E o cotă parte care, în viziunea multora, seamănă cu un comision.” Astăzi, Vadim Filipov este angajat al SPPS și îl însoțeste pe nașul Dodon în călătoriile sale peste hotare. Mai târziu majoritatea obiectivelor  de pe teritoriul “Moldexpo” ajung în posesia lui Plahotniuc, unde el își face holdingul media “GMG”, obținând hotărâri judecătorești pentru privatizarea a 1,17 ha.

3. Privatizarea și vinderea la preț de nimic a Complexului hotelier „Codru” către Vlad Plahotniuc.

La 24 iunie 2008, Guvernul introduce în Parlament inițiativa legislativă nr. 2093, propusă de ministrul economiei, Igor Dodon, privind modificarea legii 121/2007 spre aprobarea privatizării unor active, inclusiv Complexul Hotelier “Codru”. Inițiativa este criticată de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei.  Totuși, pe 3 octombrie 2008 – Guvernul aproba Hotărârea Nr. 1122 din 03.10.2008, semnata de Zinaida Greceanii și Igor Dodon, prin care este aprobată modificarea Legii 121/2007 și permisă privatizarea  Hotelul “Codru”.

În rezultatul desfăşurării concursului comercial şi investiţional de privatizare a proprietăţii publice, la 24.12.2008 între Agenţia Proprietăţii Publice de pe lângă Ministerul Economiei şi Compania Daranian Holdings Limited a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare a Complexului patrimonial unic ÎS Complexul Hotelier „Codru”, cu suprafaţa totală de 12 599,6 m.p. contra sumei de 50,3 milione lei. Hotelul avea 145 camere și 9 apartamente, având o suprafață totală de 12.600 de metri pătrați. Un raport al Curții de Conturi stabilise că din această tranzacție statul urma să încaseze cel puțin 212 milioane de lei, adică de patru ori mai mult. Ulterior, la 27.02.2009, APP a vândut şi terenul aferent la preţul normativ de 1.029.738 lei. Procuratura Generală a înaintat în instanţa de judecată o cerere privind declararea nulităţii actelor adoptate şi încheiate cu încălcarea legislaţiei, dar fără succes. Un an în urmă, Finpar Invest a vândut hotelul celei mai mari bănci. Ultima va face acolo Oficiul Central.

4. Privatizarea bunului național restaurantul „La Izvor”

La 20 august 2007 – Guvernul RM, aprobă Hotărârea nr. 945 din 20.08.2007 cu privire la măsurile de realizare a Legii nr.121-XVI din 4 mai 2007, privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, semnată de Vasile Tarlev și Igor Dodon, unde la locul 1113 găsim Î.S. de alimentaţie publică Restaurantul ”Ghiocel Dalb”, str. Ghidighici, 1, cunoscut ca restaurantul la Izvor din parcul cu același nume. Lista totală cuprindea 2283 bunuri, plus o listă de obiecte sociale nefinalizate, inclusiv grădinițe, școli, centre medicale din toată țara.

Peste un an a fost aprobată Hotărârea de Guvern Nr. 671 din 06-06-2008, de modificare a hotărârii nr. 945, deja semnata de Zinaida Grecianii si Igor Dodon, dar ”Ghiocel Dalb” se regăsește și aici.  Pe 1 iulie 2008 – Agenția Proprietății Publice (APP), subordonată lui Igor Dodon, scoate la privatizare Restaurantul ”Ghiocel Dalb”. Așadar, fostul restaurant „La Izvor” gestionat deja de firma privata Ghiocel Dalb, care în 2010, a fuzionat prin absorbţie cu Finpar Invest. Deși era în paragină, este totuşi păzit de angajaţii firmei Argus, la fel afiliată lui Plahotniuc. Apoi compania a cerut în instanţa de judecată şi dreptul asupra celor două insule. Primăria a fost obligată de Curtea Supremă de Justiţie să dea în locaţiune cele două insule (0,63 şi 0,43ha) firmei “Finpar Invest”, administrată de Ghenadie Sajin şi fondată de firma off-shore din Olanda “OTIV PRIME REAL ESTATE B.V.”. Această firmă deţine în proprietate şi restaurantul “La Izvor”, aflat la câţiva metri de cele două insule.

5. Privatizarea unui teren de peste 10 ha „Grădina Moldovei”, care ajunge tot pe mâna lui Plahotniuc

Este un teren de peste 10 ha în perimetrul AutoGării de Nord, CET-1, piaţa de pe Calea Basarabiei şi str. Tudor Vladimirescu. Cândva pe el se întindeau sere, iar acum 15 ani guvernarea comunistă decidea să-l transforme într-un complex comercial agricol numit „Grădina Moldovei”.  În 2006 terenul este transmis în arendă, pe un termen de 99 de ani, firmei Gifi Vostok SRL, una dintre cele mai mari companii de microfinanţare din Republica Moldova din acea perioadă. În 2007, Gifi Vostok obține girul Ministerului Economiei, condus pe atunci de Igor Dodon și cedează dreptul de arendă firmei Best Travel SRL. Pe 8 iulie 2008 terenul de 10,65 ha „Grădina Moldovei” este scos la privatizare prin Hotărârea Guvernului nr.826 din 04.07.2008, semnata de I. Dodon si Z. Greceanii. După o licitaţie organizată de Agenţia Proprietăţii Publice, subordonată lui Igor Dodon, Best Travel achiziționează terenul cu doar 16,8 milioane de lei, ca teren aferent imobilelor aflate în proprietatea privată. În septembrie 2010, Best Travel vinde terenul firmei Finpar Invest SRL (cea mai veche companie a familiei oligarhului Vladimir Plahotniuc) cu 29,2 milioane lei. Preț aproape de două ori mai mare decât cel achitat în 2008, dar de două ori mai mic decât cel de piață. Potrivit raportului de evaluare efectuat de către Camera de Comerţ şi Industrie, valoarea de piaţă a lotului de teren menţionat constituia 82 790 600 lei. Ajuns în aprilie 2018, terenul de 10,4 hectare este evaluat la 320 de milioane de lei, sumă de 10 ori mai mare decât prețul cu care a fost cumpărat. Anume cu această valoare este inclus în capitalul social al Real Concept Imobil și vândută unui offshor din Gibraltar, care apoi le vinde unei conpanii de construcții din Chișinau.

6.Privatizarea Sanatoriului „Moldova” din Odessa

Sanatoriul „Moldova” dispune de 18 mii metri pătraţi numai spaţiu construit în cel mai scump sector din Odesa, Arkadia. Însă terenul costa peste 10 millione dolari.  În august 2008 are loc privatizarea Sanatoriului „Moldova” din Odesa în favoarea „SDY-Invest Grup” SRL, creată cu jumătate de an înainte. Dodon intervine de mai multe ori pe langă autoritățile din Ucraina pentru a fi sprijinit „investitorul.” „SDY-Invest Grup” este singura firmă participantă la concurs. Mai întâi, capitalul social al firmei a fost şi rămâne de 5400 de lei, ceea ce ne dă de înţeles că nu are activitate. Iniţial, firma îşi avea adresa juridică pe str. Miciurin 66 din Durleşti, iar fondatorii ei erau cetăţenii ruşi Denis şi Iulia Savvun, ultima ocupând şi funcţia de administrator. Înainte de licitaţie, director şi asociat unic a devenit ucraineanul Taras Osadci, iar adresa juridică a fost schimbată în camera 806 a Hotelului „Cosmos” (str. Negruzzi 2). Deci, e vorba de o firmă fantomă creată pentru preluarea Sanatoriului. În 2011 însă, Curtea Supremă de Justiţie a anulat contractul de vânzare-cumpărare a sanatoriului din cauza că firma nu achitase prețul vânzării în termenii stabiliți. De atunci și până în prezent a urmat un ping-pong prin instanțele de judecată ale RM și ale Ucrainei. Treptat, fondatorii se schimbă, SRL-ul devenind un LTD off-shore din Cipru. Procese în judecată au loc până în prezent. RM riscă să piardă sanatoriul „Moldova” din Odesa, iar deputatul Vladimir Andronachi patronează tranzacția, fiind in cardasie cu Guvernul Chicu, ambii subordonați lui Dodon.

7. Instituirea monopolului la MetalFeros

Prevederile legislative, care au permis crearea monopolului pe acest segment, au fost promovate de Igor Dodon pe când era ministru al economiei, iar director financiar la Metal Feros era nașul său de cununie, Sergiu Catana.  În ultimii opt ani, Metalferos și-a schimbat de cel puțin trei ori directorul, dar niciodată directorul financiar. Catană a fost numit în funcție în anul 2007 la puțin timp după ce Igor Dodon a devenit ministru al Economiei. De atunci și-a păstrat postul, chiar dacă compania era controlată de Plahotniuc.

8. Schema la importul energiei electrice care scumpește facturile

Schema a apărut în mai 2008. Aveam atunci doi furnizori – Moldvaskaia GRES și furnizorul din Ucraina, Ukrinterenergo. Aproape toată energia a fost livrată de Ukrinterenergo la prețul de 3,9 cenți/kWh. De la 1 iunie 2008, Republica Moldova procură energie electrică din Ucraina la preț de 4,4 cenți SUA/kWh, cu 10% mai mare decât cel plătit în luna mai. Prim-vicepremierul Igor Dodon a anunțat noul preț ca pe un „succes remarcabil”, argumentând că, inițial, partea ucraineană cerea o majorare de 50%. Prin culoarele de la Chișinău se vorbește însă că majorarea de preț s-a făcut în beneficiul unei firme înregistrate în Ungaria în spatele căreia ar fi persoane suspuse din conducerea Moldovei și Ucrainei. În urma „negocierilor”, în schema de import a curentului din Ucraina a fost inclus un intermediar privat. Este vorba de compania energetică „Energo-Partner” Kft din Ungaria, (înregistrată pe adresa 1113 Budapest, Bocskai út 77-79), de la care inițial este procurată 30 % din energie, la un preț mai mare, de 5,3 cenți pentru kWh. Intermediarul-căpușă își lua diferența de preț dintre cel al furnizorului și acești bani plecau la persoanele responsabile. În iulie, volumul de energie procurat de la compania-căpușă a crescut până la 72%.  În octombrie, compania-căpușă a majorat prețul de la 5,3 %, la 5,8 %. Dacă Republica Moldova ar fi procurat energia direct de la furnizorul ucrainean și nu prin firma-căpușă, această energie ar fi fost mai ieftină cu circa 14,5 milioane de dolari, cam câte două milioane de dolari pe lună. În acea perioadă, responsabil de importul de energie electrică era Guvernul. Iar potrivit unei dispoziții semnate de premierul de atunci Zinaida Greceanîi, din grupul de negociere pentru semnarea contractului de livrare a energiei electrice din Ucraina făceau parte Igor Dodon, pe atunci ministru al Economiei, Alexandr Gusev, pe atunci director Energocom și Marcu Rîmiș, de la Moldelectrica. După publicarea, la 27 iunie, 2008 a investigației jurnalistice privind schemele de import a energiei electrice din Ucraina, atât premierul Zinaida Greceanâi, cât și prim-vicepremierul Igor Dodon au negat existența intermediarilor la importul de energie din Ucraina. Grecianîi a declarat că energia electrică din Ucraina se importă doar printr-un operator și că nu cunoaște nicio firmă maghiară prin intermediul căreia se aduce curentul din țara vecină și că investigația CIN „este artificială”. La numai două săptămâni, autoritățile din Ucraina au anunțat oficial că exportul de energie electrică către Republica Moldova se efectuează prin intermediul a doi operatori („Energocom” și „Energo-Partner”). De ce Zinaida Grecianii și Igor Dodon au mințit?

În 2017 un grup de experți au analizat ”afacerea cu energie” gestionată de Dodon pe când era ministru al Economiei,  și au constatat, în baza analizei mai  multor informații oficiale de la ANRE, că doar într-un an firma intermediară a obținut un profit de peste 14,5 milioane de dolari de la diferența de preț pentru energie. În noiembrie 2017, Procuratura Generală a inițiat un proces penal, în care erau vizați Igor Dodon și Zinaida Grecianâi, devenind șantajabili.

Instituirea și protejarea mafiei cărnii

În perioada anilor 2000 la fiecare kilogram de carne cumpărat, noi îi îmbogățeam cu cel puțin 20 de lei pe afaceriștii ocrotiți de fosta guvernare comunistă. În urma spălărilor de bani și a evaziunilor fiscale din importul de carne, bugetul era prejudiciat anual cu cel puțin 2 miliarde de lei. Faptul că guvernarea comunistă a protejat respectivele infracțiuni ni-l demonstrează și declarațiile unor oficiali din Ministerul Economiei, inclusiv Igor Dodon, despre o presupusă creștere a defalcărilor la buget de zeci de milioane de lei din importul de carne. Realmente, firmele alese de cei care dețin monopolul ramurii importa carnea de la firme off-shore din „paradisurile fiscale”: Panama, Gibraltar și Insulele Virgine Britanice și o declara în vama la un preț de nimic, eschivându-se să plătească impozitele. Incredibil, dar adevărat.

Controlul asupra ramurii s-a întarit și mai mult în 2008, când Comisia abilitată cu eliberarea autorizațiilor a trecut din subordinea Ministerului Agriculturii în cea a Ministerului Economiei. Întâmplător sau nu, odată cu impunerea monopolului asupra importului de carne, director adjunct al Agenției Sanitar-Veterinare, implicata in eliberarea licentelor, a fost numit fratele lui Igor Dodon, Alexandru Dodon. Foștii importatori susțin că anume de el depindea, în mare măsură, eliberarea unor acte necesare pentru obținerea autorizației.

Presa a scris că anume Igor Dodon, în perioada în care era ministru al Economiei, ar fi instituit monopol la importul de carne, prin aprobarea Regulamentului „Cu privire la eliberarea autorizaţiilor pentru importul unor produse”, în baza căruia o comisie specială pe care o conducea pe atunci elibera autorizațiile pentru importul produselor de carne. Autorizaţiile erau eliberate doar unor afacerişti, la decizia lui Dodon. Printre oamenii de afaceri acuzați de directorul  CCCEC (actualmente CNA) Viorel Chetraru că ar fi făcut parte din această „Mafie a cărnii” se regăsea și Serghei Iaralov, omul de încredere al lui Vlad Plahotniuc. CCCEC a investigat în 2009 această schemă monopolistă de import a cărnii, dar investigațiile s-au finalizat doar cu amendarea câtorva companii implicate. În iunlie 2009, Marian Lupu il acuza pe fostul coleg Igor Dodon în cadrul dezbaterilor electorale de monopolizarea pieței de carne, pește, exportului de vin in Rusia în beneficiul aceluiaș Vladimir Plahotniuc.

10. Falimentarea fabricii de conserve din Călărași

Fabrica de Conserve din Călărași a fost preluată de Igor Dodon pe când a deținut funcția de viceprim-ministru și ministru al Economiei. Potrivit presei de investigații, 32% din acțiunile întreprinderii au fost cumpărate de Boțoc Alina, secretara lui Igor Dodon. 5% din acțiuni au fost cumpărate de Compania Hunter Elit Club, care aparține lui Ghenadie Mereanu, cumnatul lui Dodon. 40% de procente îi aparțin lui Mihail Vlădicescu, directorului fabricii de conserve. În anul 2013 liderul socialiștilor ar fi obținut un credit de zece milioane de lei de la o bancă comercială, iar drept gaj au fost puse bunurile imobiliare ale fabricii de conserve. După ce a contractat împrumutul, Dodon s-ar fi certat cu directorul întreprinderii Mihai Vlădicescu, deoarece cel din urmă nu a primit niciun ban. Unii angajați ai fabricii au recunoscut că fabrica are datorii față de majoritatea angajaților întreprinderii. Astfel, fabrica a falimentat. ”Dodon a luat tot pachetul de acțiuni, mai mult de 50 de procente, majoritatea. El a dictat cu distrugerea”, spun oamenii din localitate, care cunosc bine această pagină rușinoasă din palmaresul hoțiilor lui Igor Dodon.

11. Fabrica de milioane a lui Igor Dodon – Institutul de Economie Finanțe și Statistică (IEFS)

Din 2006, ministrul Economiei, Igor Dodon, a secătuit bugetul statului cu cel puțin 3,5 mln. lei prin intermediul Institutului de Economie, Finanțe și Statistică a Academiei de Științe și Ministerul Economiei. Deși n-a prestat nicio zi activitate științifică la Institut, ministrul a beneficiat de un salariu de 6000-7000 lei/lunar, plus suplimente consistente. După ce s-a aflat despre această hoție, “colaboratorul ştiinţific Igor Dodon” a restituit banii, în conformitate cu cererea sa din 4 mai 2009, însă, mult mai puţini bani, doar 72,657 mii de lei. Unde a dispărut diferenţa şi cine o caută? După care a încercat să spele urmele înaintând Guvernul proiectul de hotărâre privind lichidarea acestuia. După revizia CCCEC şi după divulgarea frauduloasei scheme de însuşire a banilor publici de către înalţi demnitari, prin intermediul IEFS, participanţii la aceste tranzacţii au lansat un plan de lichidare a institutului, în speranţa că astfel vor dispărea şi urmele infracţiunilor. La doar câteva săptămâni de la încheierea reviziei tematice efectuate de CCCEC, pe ordinea de zi a unei şedinţe de Guvern fusese introdusă tema lichidării IEFS, Igor Dodon fiind raportor principal în această problemă. A existat și o ordonanță de pornire a urmării penale din care rezulta că Igor Dodon pe atunci lucra ca cercetător științific la Institutul Economiei, Finanțelor și Statistică din cadrul Academiei de Știință a Republicii Moldova, a primit salariu, fără a presta servicii în cadrul Institutului.

12.Afacerea Giurgiulești, extrem de păguboasă pentru stat

Autoritățile Republicii Moldova nu știu astăzi ce valoare au investițiile făcute la Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), chiar dacă au acordat facilități enorme investitorilor. Doar, între 2007 și 2014, aceștia au beneficiat de facilități fiscale în valoare de circa 1,5 miliarde lei, dar nu și-a îndeplinit mai multe obligații asumate. Acordul de Investiție cu privire la Portul Internațional Liber „Giurgiulești” a fost semnat la 29 decembrie 2004 de către Маriаn Lupu în numele Guvernului RM, cu trei firme – Azpetrol SRL (în prezent, Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (Danube Logistic SRL), Azpetrol Refinery SRL (Bemol Refinery SRL), subsidiare atunci ale Azpetrol Oil Services Group B.V. Marian Lupu, a fost succedat în 2005 ca ministru al Economiei de Valeriu Lazăr, iar peste un an de Igor Dodon, care în anii următori, a fost responsabil  de construcția obiectivului. În iulie 2017, Igor Dodon a întreprins o vizită la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti, unde s-a întâlnit cu Thomas Moser, director general al Companiei Danube Logistic, care este investitorul şi operatorul portului Giurgiuleşti. „Sunt mândru că în 2005–2009 anume eu am fost responsabil din partea Guvernului pentru acest proiect investiţional”, a scris Igor Dodon pe pagina instituției prezidențiale. Deși, la moment portul se alfa într-o dispută legală între acționari, iar recent în parlament a apărut o lege controversată votată în prima lectură de socialiști. Legea obscură  pare să avatajeze una din parțile aflate în conflict pentru controlul portului, care, după cum se știe, beneficiază de facilități enorme din partea statului, dar nu îndeplinește toate obligațiunile contractuale.

13. Scheme de creditare a „Cojușna-Vin”, Sanin Plus, implicate în falimentarea BEM

Când Zinaida Grecianîi era ministru al finanțelor, iar Igor Dodon era prim-viceprim-ministru al Republicii Moldova și ministru al Economiei, au avut loc scheme de creditare a companiilor conduse de persoanele afiliate celor doi. Ministerul Finanțelor a numit reprezentanții statului în Consiliul de Administrație al BEM, iar în acea perioadă statul deținea peste 56% din acțiuni la BEM, iar prin intermediul reprezentanților săi, în Consiliul de Administrație al băncii, statul putea influența politica de creditare din cadrul BEM. Zinaida Greceanîi avea desemnați membrii consiliului BEM, încă de pe timpul de când era ministru al finanțelor și și-a numit soțul, Alexei Greceanîi, în Consiliul de Administrație al Fabricii de Vin din Cojușna.  Fabrica de Vin din Cojușna este creditată cu 1,63 milioane euro și 500 000 de dolari americani, iar în 2010 această fabrică intră în faliment. În 2011, firma off-shore „Alsvit-Print”, înregistrată în Cipru, al cărei proprietar-beneficiar, era tot Alexei Greceanîi, ia un nou credit, în valoare de 40 milioane lei, tot de la BEM, pentru a răscumpăra gajul Fabricii de Vinuri din Cojușna. Creditul neperformant al companiei „Alsvit-Print” se regăsește în Raportul Kroll. Astfel, în conformitate cu datele din Raport, compania britanică „Roseau Alliance”, prin care Șor răscumpără creditele neperformante de la BEM, preia și creditul de 46,12 mln lei (40 milioane corpul creditului, iar diferența este dobânda aferentă acestui credit).

În aceeași perioadă, anii 2006-2010, întreprinderile afiliate lui Igor Dodon: „Sanin” SRL, „Sanin Plus” SRL și „Sanin Ecopac” SRL, contractează de la BEM credite în valoare totală de peste 10 milioane dolari. Proprietarul acestui grup de companii, intrate în insolvabilitate, Beristecico Alexandru, este unul din finanțatorii Partidului Socialiștilor și prieten al lui Igor Dodon.