Mormântul preotului Alexandru Cristea se află în faţă, la câţiva zeci de metri de biserica „Duminica Tuturor Sfinţilor”, aproape de aleea principală a Cimitirului Ortodox Central din Chişinău, de pe strada Armenească. Postamentul conţinea o cruce frumos ornamentată din fier, cu chipul şi numele preotului. Respectiv, paznicii şi responsabilii de cimitir ar fi trebuit să observe dispariţia însemnelor creştine de pe mormânt, cu atât mai mult că Alexandru Cristea nu este un muritor de rând, iar piatra funerară ar fi trebuit să fie îngrijită la fel ca mormântul preotului Alexei Mateevici, autorul versurilor imnului de stat „Limba noastră”.

Alexandru CristeaAlexandru Cristea

(Fotografia crucii dispărute de pe mormântul lui Alexandru Cristea, preluată de pe blogul preotului Maxim Melinte)

Am sunat în anticamera Întreprinderii Municipale „Combinatul Servicii Funerare”, să ne spună şefa acestei întreprinderi responsabile de cimitir ce cunoaşte despre crucea dispărută de pe mormântul lui Alexandru Cristea. Directoarea nu a avut timp de explicaţii la întrebarea noastră, secretara amânându-ne pentru a doua zi, apoi după Paştile Blajinilor. Nici secţia juridică a întreprinderii municipale nu ne-a răspuns la telefon. La numărul de telefon al bisericii, doamna care a răspuns a spus că nu știe nimic despre vandalizarea mormântului preotului Cristea, că ei sunt responsabili doar de spaţiul bisericii şi „un metru după uşă”.

Alexandru CristeaAlexandru Cristea

Amintim că, în ultimii ani, în Basarabia au fost vandalizate mai multe morminte şi monumente care purtau amprentă românească. Unul dintre ele a fost şi piatra de mormânt a lui Alexandru Plămădeală, autorul monumentului voievodului Ştefan cel Mare din centrul Chişinăului, mormânt care se află tot în Cimitirul Central.

Am cerut opinia avocatului Iulian Rusanovschi, care încearcă de mulţi ani să recupereze şi restaureze monumentele distruse ale eroilor români. Iulian Rusanovschi a spus că nu cunoaşte despre dispariţia crucii de pe mormântul preotului Alexandru Cristea, iar după ce i-am trimis poza a menţionat că este un act de vandalism şi că acest caz ar trebui să devină răsunător, astfel ca autorul muzicii cântecului „Limba noastră” să nu rămână dat uitării.

Alexandru CristeaAlexandru Cristea

„Există prea multe coincidenţe în demolarea însemnelor comemorative şi a mormintelor eroilor şi intelectualilor români. Acesta este un război al monumentelor, o luptă pe tărâm cultural şi spiritual care a fost declanşat de bolşevici cu scopul de a ne mancurtiza. Trebuie să ţinem cu dinţii la tot ce este naţional, românesc şi creştinesc, ca să ne păstrăm identitatea. Pentru asemenea fapte, trebuie deschise cauze penale. E vorba de vandalizare. Iar crucea trebuie neapărat restabilită”, ne-a spus Iulian Rusanovschi.

La 13 decembrie 2020, se vor împlini 130 de ani de la naşterea lui Alexandru Cristea. Preot, dirijor de cor, compozitor şi profesor de muzică pe ambele maluri ale Prutului, pe timpul României Mari, Alexandru Cristea a rămas în istorie datorită muzicii pe care a compus-o pentru versurile scrise de Alexei Mateevici, „Limba noastră”. Preotul compozitor ne-a lăsat moştenire şi alte creaţii corale, muzică cu caracter ecleziastic: „Heruvic”, „Răspunsurile”, „Lăudaţi numele Domnului”, „Uşile Pocăinţei”, „Sufletul meu”, „Acum slobozeşte”, dar şi lcurări laice: „Bat-o focul”, „Fa leliţă, fa, tu fa”, etc.

Alexandru CristeaAlexandru Cristea

Astăzi, în Chişinău, o stradă din sectorul Botanica poartă numele preotului Alexandru Cristea, iar în Legea cu privire la imnul de Stat al Republicii Moldova îi este menţionat numele: „Se aprobă în calitate de Imn de Stat al Republicii Moldova cântecul „Limba noastră”, versuri de Alexei MATEEVICI (strofele 1, 2, 5, 8, 12), muzica de Alexandru CRISTEA, aranjament de Valentin DÎNGA, cuprins în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege”.

Alexandru Cristea s-a stins din viaţă la 27 noiembrie 1942.