Dosarul Tranga

27 iunie - zi importantă pentru Andrei Tranga, proprietarul unei rețele de restaurante, care a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar. Tranga a fost reținut de procurorii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale la 26 aprilie 2019. Procurorii l-au acuzat pe Tranga de faptul că ar fi fost implicat într-o schemă de preluare a afacerii lui Viorel Varzari, mai exact, a întreprinderii SRL „Molinart Grup”. A doua zi, judecătorii au eliberat pe numele lui Tranga un mandat de arestare pentru 30 de zile. Ulterior, acesta a fost prelungit.

Omul de afaceri susține că toate informațiile din dosar sunt false și că acestea s-au făcut cu un singur scop - de a-i prelua afacerea.

Mai mult, Tranga a spus că dosarul a fost fabricat la comanda Partidului Democrat, dar nu a dorit să dea numele persoanelor implicate. A promis că o va face la timpul potrivit.

„Nu vreau să aduc acuzații pur și simplu, dar aceste lucruri le voi spune când voi avea posibilitate să le divulg. Ce s-a întâmplat este clar tuturor. În legătură cu numele care s-ar afla în spate sunt lucruri evidente și faptul că dosarul este fabricat, la fel, este evident. În primul rând, în privința mea încă se fac investigații. Sigur, nu vreau să încalc legea. Când voi avea posibilitate să fac acest lucru, îl voi face. Nu am ce ascunde”, afirmă Andrei Tranga.

După ce în iunie curent, Tranga a fost eliberat în arest la domiciliu, în august dosarul a fost clasat. Avocații au declarat că procesul a fost încetat pe motiv că acțiunile întreprinse de Tranga nu întrunesc componenta infracțiunii.

Dosarul Cebotari

În august, fostul angajat al ÎS „Poșta Moldovei” Sergiu Cebotari, condamnat de prima instanță la opt ani de închisoare într-un dosar penal pentru delapidarea averii străine și folosirea muncii forțate, a fost achitat de magistrații Curții de Apel Chișinău, care au menționat că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii.

„Eu socot că sentința este una corectă făcută de o instanță care vrea prin careva hotărâri de judecată să-și arate corectitudinea pe care ei o manifestă față de dosarele politice care sunt inventate în Republica Moldova, că nu-i numai unul”, spunea atunci Cebotari.

Avocatul Anatol Istrate a subliniat că Sergiu Cebotari a fost cercetat penal din considerente politice.

Sergiu Cebotari a fost învinuit că ar fi obligat 16 oameni să muncească, fără plată, la o întreprindere agricolă privată. În timpul procesului, mai mulți foști angajați au afirmat însă în instanță că nu au fost niciodată forțați să lucreze, iar Cebotari și-ar fi respectat în totalitate obligațiile contractuale. Chiar și așa la data de 20 martie Sergiu Cebotari a fost condamnat la opt ani de pușcărie în urma unui proces în care a fost acuzat de delapidarea averii străine și folosirea muncii forțate. Cebotari a declarat în repetate rânduri că dosarul a fost fabricat după ce, în primăvara anului 2016 a dezvăluit o schemă de trafic cu anabolizante, care se făcea prin intermediul Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”. Declarațiile de atunci ale lui Sergiu Cebotari au fost confirmate și de o comisie parlamentară de anchetă, condusă de către deputatul PLDM, Grigore Cobzac. Atât reprezentanții ”Poștei Moldovei”, cât și alte persoane vizate au respins atunci aceste acuzații.

Dosarul Petic

Tot în vara anului 2019, pe 17 iulie a avut loc o ședință în cazul ofițerului în rezervă al Poliției de Frontieră Gheorghe Petic, cercetat pentru viol. Atunci, avocații au cerut instanței eliberarea lui din penitenciar și plasarea sub control judiciar. Completul de judecată a respins însă demersul apărătorilor. În semn de protest, Gheorghe Petic a ieșit din sala de judecată.

După ce a ieșit din sala de judecată, Petic a mers în fața Curții de Apel Chișinău, unde se adunaseră mai mulți susținători de-ai săi.

După o zi, la data de 19 iulie, la Curtea de Apel Chișinău are loc o altă ședință de judecată, care a durat opt ore. Ulterior, judecătorii au pronunțat sentința, iar Gheorghe Petic a fost eliberat... după nouă luni de detenție.

Gheorghe Petic a fost reținut pe 12 octombrie 2018, după ce la 112 a sunat o locuitoare a orașului Ungheni, care a cerut ajutor și intervenția poliției. Persoana a reclamat faptul că a fost agresată fizic și apoi violată în propriul domiciliu. Ulterior, la 20 martie 2019, Gheorghe Petic a fost condamnat de prima instanță la trei ani și șase luni de închisoare pentru viol. În tot acest răstimp, de la reținerea sa, Petic a negat acuzațiile care i se aduc, menționând că i-a fost un intentat un dosar politic. Mai mult, Petic spune că a fost persecutat de fosta guvernare, după ce a developat scheme de contrabandă cu țigări cu implicarea unor demnitari de pe ambele maluri ale Prutului.

Dosarul Usatâi

PD a cedat puterea pe 14 iunie, iar după două zile, în Republica Moldova revine liderul formațiunii „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, care a fost anunțat în căutare în octombrie 2016. El era acuzat că l-ar fi deposedat pe bancherul rus Gherman Gorbunțov de pachetul majoritar, în valoare de peste 113,5 milioane de lei, deținut la o bancă din Chișinău. Totodată, Usatîi era bănuit de complicitate la infracțiunea de tentativă și omor la comandă, asupra lui Gorbunțov. După o absență de aproape doi ani, Usatîi anunță pe 15 iunie, după schimbarea guvernării, că întoarcerea lui acasă este „evidentă, pentru că acea dezordine care a fost în țară, nu mai poate fi”. Imediat ce a traversat vama Sculeni, Usatîi a fost reținut și escortat la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale. După câteva ore de audieri, Usatîi a fost pus în libertate de către procurori, care au renunțat la aplicarea unui mandat de arestare pe numele său, pe motiv că temeiurile care au servit la aplicarea mandatului de arest au decăzut, acesta urmând a se prezenta benevol ori de câte ori va fi citat de procurori.

Dosarul Manole

În vara lui 2019, la data de 8 iulie a fost achitată și Domnica Manole, după ce procurorii au renunțat la învinuire. Magistrații Judecătoriei Chișinău au decis, că fosta judecătoare nu a încălcat legea penală în aprilie 2016, când a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale privind refuzul organizării unui referendum național consultativ, inițiat de Platforma „Demnitate şi Adevăr”. Sentința de achitare a fost facilitată de demersul procurorului de caz, care a renunțat la acuzațiile penale. Potrivit procurorului, declarațiile unui martor al apărării și concluziile unor experți constituie temeiul în baza căruia acuzarea a renunțat de a mai înainta învinuiri penale ex-magistratei.

După pronunțarea sentinței, Domnica Manole a fost salutată de către mai mulți susținători, care i-au fost alături pe întreg parcursul acestui proces.

„Ziua de astăzi în mod direct este legată cu revenirea democrației în țara noastră, schimbarea guvernării. Acest lucru a favorizat ca la baza deciziei ordonanței procurorului de a renunța la învinuire să fie puse doar prevederile legii și la sentința de achitare la fel. Este o dovadă că organele de drept, atât procuratura, cât și instanța de judecată nu mai sunt în captivitate, așa cum au fost pe parcursul acestor trei ani”, spunea atunci Manole.

Domnicăi Manole i-a fost deschis dosar penal după ce în 2016 a hotărât să oblige Comisia Electorală Centrală să organizeze un referendum de modificare a Constituției, proces inițiat de Platforma Civică Demnitate și Adevăr. Consiliul Superior al Magistraturii a permis ridicarea imunității magistratei. Hotărârea CSM a fost criticată de reprezentanţii societăţii civile şi a provocat nedumerirea Delegaţiei Uniunii Europene şi a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.

Dosarul Platon

La fel, în luna iulie a anului 2019, pentru prima oară în ultimii trei ani a fost lăsat să discute cu presa Veaceslav Platon. Atunci, el a declarat că toți cetățenii trebuie să știe un lucru: banii care au dispărut din sistemul bancar, au ajuns la Vladimir Plahotniuc și la Ilan Șor. El, în schimb, a spus că este absolut nevinovat, și a afirmat că poate demonstra cu probe toate schemele organizare de „regimul Plahotniuc”.

La data de 1 august, Veaceslav Platon a fost audiat în Penitenciarul nr. 13, de către membrii Comisiei parlamentare de anchetă a fraudei bancare. Timp de trei ore, Platon a oferit informații care nu au apărut până acum în presă. Este vorba de tranzacții care s-au făcut la cele trei bănci falimentate. Documentele confirmative i-au fost aduse lui Platon de către avocații săi.

Platon s-a referit și la atribuirea lui, de către procurori, a companiei ”Zenit”, prin care a trecut cel mai mare flux de bani și care este înregistrată la aceeași adresă cu alte 12 companii de-ale lui Ilan Șor. Doar că, spune afaceristul, firma sa este alta, numită ”Zenit” cu numărul 13.

Însă după douăzeci de zile, pe numele lui Platon este deschis un alt dosar penal și trimis în judecată. Potrivit Procuraturii Anticorupție, atunci lui Platon i s-au adus alte trei capete de acuzare. Dosarul are la bază fabricarea și punerea în circulație a cardurilor false, în interesul unei organizaţii criminale de spălare a banilor. Procurorii au declarat că, la începutul anului 2013, în timp ce deținea pachetul majoritar de acțiuni la „Moldindconbank”, Platon ar fi dobândit, prin intermediul unor persoane interpuse, copiile actelor de identitate ale unei judecătoare de la CSJ. Mai apoi, cu ajutorul complicilor, el ar fi deschis, într-o bancă din străinătate, un cont de depozit pe numele ei, pe care ar fi pus 300 de mii de euro. Banii ar fi provenit din venituri ilicite, obţinute în urma organizării tranzitării lor prin acte și documente de executare fictive, cu instigarea angajaţilor instituţiei financiare, a executorilor judecătoreşti şi a magistraţilor din Republica Moldova de a abuza de funcţiile lor la întocmirea şi emiterea documentelor false. Ulterior, inculpatul a dispus punerea în circulaţie a cardului, fără a informa judecătoarea. El ar fi efectuat extragerea continuă, prin intermediul a 99 de operaţiuni bancare, a sumei de 297 de mii de dolari. Infracţiunea prevede până la 10 ani de închisoare. Avocații lui Platon au declarat că nu au văzut rechizitoriul, ci doar comunicatul de presă al Procuraturii Anticorupție, și nici nu au reușit să discute cu clientul lor despre acest dosar.

Amintim că Veaceslav Platon a fost extrădat în Republica Moldova pe 29 august 2016, fiind ulterior condamnat la 25 de ani de închisoare în două cazuri de escrocherie în proporții deosebit de mari. Potrivit procurorilor, Platon ar fi controlat Moldinconbank și MoldovaAgroidbank, companiile de asigurări Moldasig, Asito și Alliance Insurance Group. Platon a declarat că nu era beneficiarul sau proprietarul acestor societăți, ci a reprezentat doar investitorii și le-a gestionat activele.

Dosarul Grigorciuc

În vara lui 2019 a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar și Pavel Grigorciuc. Activistul a fost reținut la sfârșitul lunii martie, fiind deținut mai mult de două luni în Penitenciarul nr. 13. Grigorciuc a fost acuzat pentru huliganism după ce l-a lovit peste față pe deputatul PD Sergiu Sârbu, după ședința noului Parlament.

Pavel Grigorciuc a declarat că este mulțumit de decizia instanței, chiar dacă potrivit acesteia, nu avea voie să iasă din orașul Chișinău.

Apărătorul lui Grigorciuc susține că schimbarea măsurii preventive în privința centului său a fost posibilă după ce la Chișinău s-a schimbat guvernarea.

Pe 23 septembrie, Pavel Grigorciuc, este însă din nou reținut, fiind bănuit de comiterea unui act de huliganism împotriva procurorului Nicu Șendrea. Acesta a declarat că, pe 11 septembrie, a fost agresat fizic de către Pavel Grigorciuc, în timp ce ieșea din Curtea de Apel Chișinău. După asta, acuzatorul de stat ar fi fost internat în spital. Pe de altă parte, Grigorciuc declarase că procurorul i-ar fi luat telefonul, iar el a încercat să îl recupereze.

Ulterior, după trei zile, prin decizia luată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, Pavel Grigorciuc a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile. Avocatul lui a cerut de două ori recuzarea judecătorului. Inițial, pentru că instanța a refuzat ca ședința să fie publică, iar a doua oară - nu i-a permis lui Grigorciuc să iasă la pauza de masă.

După nici 30 de zile de arest, la data de 8 octombrie, Pavel Grigorciuc a fost eliberat din arest preventiv si plasat sub control judiciar. Decizia a fost luata de Curtea de Apel Chișinău.

Dosarul Filat

Anul 2019 a fost marcat și de eliberarea lui Vladimir Filat. Amintim că la data 1 august pedeapsa fostului premier, condamnat la nouă ani de închisoare, a fost redusă cu 685 de zile, adică un an şi zece luni. Cererea avocaților lui Filat a fost admisă de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. La baza încheierii a stat hotărârea CEDO privind condiţiile de detenţie. Codul de Procedură Penală prevede ca persoanele deţinute cel puţin zece zile în condiţii inumane sau degradante să poată solicita reducerea pedepsei sau despăgubiri băneşti. Astfel, Vladimir Filat s-a plâns la CEDO de încălcarea dreptului la libertate şi siguranţă, dar şi de încălcarea dreptului la viaţă privată. În luna decembrie, Filat a marcat patru ani și două luni de când a fost încarcerat. Dacă facem un calcul simplu, observăm că termenul aflării după gratii adunat cu perioada redusă este egal cu 6 ani de închisoare. Astfel, legea permite eliberarea înainte de termen, întrucât două treimi din pedeapsă au fost consumate.

În după-amiaza zilei de 3 decembrie Filat a fost eliberat înainte de termen în baza unei hotărâri judecătorești. Reamintim că fostul premier Vladimir Filat a fost reținut în 2015 și condamnat în 2016 de prima instanță la 9 ani de închisoare. Ulterior, hotărârea a fost menținută de Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție. Fostul premier a fost învinuit de trafic de influenţă şi corupere pasivă.

Dosarul Șor

În anul 2019 s-au pomenit cu dosare, dar și au fost anunțați în urmărire națională și internațională fostul deputat al Partidului Democrat, Constantin Țuțu, deputatul Ilan Șor și fostul lider PD, Vladimir Plahotniuc.

Condamnat în dosarul furtului miliardului, Ilan Șor apare în vara anului 2019 pe panourile din fața inspectoratelor de poliție din toate localitățile, inclusiv Chișinău. Imaginea fostului primar de Orhei a fost plasată alături de infractorii dați în căutare, după ce acesta ar fi părăsit Republica Moldova la mijlocul lui iunie, când Partidul Democrat a cedat puterea, fără a figura în registrele vamale și de frontieră. Peste o lună, Procuratura a anunțat că a pornit o serie de acțiuni de urmărire penală pe faptul trecerii ilegale a frontierei de către Șor. Acesta avea interdicție, fiind condamnat pentru escrocherie și spălare de bani, în prima instanță, la șapte ani și jumătate de pușcărie. Mai mult, Centrul de cooperare polițienească internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției a făcut o solicitare la Interpol, pentru căutarea lui Ilan Șor, iar dosarul a fost procesat în sistem. Autoritățile străine au inițiat măsurile necesare pentru localizarea controversatului deputat în toate cele 194 de state membre. Ulterior, s-a aflat că Șor se află în Israel, iar la orice traversare a frontierei el va fi reținut. Precizăm că pe 25 iulie, judecătorii Curții de Apel Cahul au admis demersul procurorului anticorupție și au emis un mandat de arestare pe numele lui Șor. Totodată, instanța a dispus anunțarea lui în urmărire. La scurt timp, avocații fostului primar de Orhei au contestat încheierea la Curtea Supremă de Justiție, însă cererea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. De atunci, Ilan Șor își face apariția în fața publicului doar prin înregistrările video, care sunt difuzate la una dintre televiziunile pe care le controlează.

Dosarul Țuțu

Între timp, la data de 3 octombrie în presă apar informații precum că fostul deputat PD, Constantin Tuțu, la fel este anunțat în căutare de Către Centru Național Anticorupție, fiind cercetat pentru îmbogățire ilicită. Ceva mai devreme în privința lui Constantin Țuțu fusese emis un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile, într-un dosar în care este acuzat de trafic de influență. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a pornit urmărirea penală pe faptul îmbogățirii ilicite comise de către deputatul Țuțu, în perioada anilor 2014 - 2018. În timpul investigațiilor s-a stabilit că acțiunile s-au manifestat prin deținerea de bunuri care depășesc substanțial veniturile declarate de Țuțu în perioada menționată, inclusiv automobile și imobile de lux.

Procurorul general interimar Dumitru Robu a dispus ca urmărirea penală în această cauză să fie efectuată în continuare de Procuratura Anticorupție. Procurorii au cerut arestarea lui Țuțu, întrucât s-ar eschiva de la urmărirea penală. Însă Țuțu nu a mai apărut în spațiul public, la fel, de când PD a pierdut puterea. El a fost surprins în această vară pe o plajă, dar și într-un local din Odesa, iar imaginile au fost făcute publice pe rețelele de socializare.

Țuțu este cercetat și într-o altă cauză penală. Potrivit Procuraturii Anticorupție, el este învinuit că a pretins și a primit 20 de mii de euro ca să influențeze reprezentanții Procuraturii Chișinău pentru ca ei să nu prelungească termenul arestului preventiv în privința unei persoane. Urmărirea penală în cazul lui Constantin Țuțu a fost pornită pe 18 septembrie. El riscă o amendă de până la 300 de mii de lei sau până la șapte ani de închisoare.

Dosarul Plahotniuc

Tot în luna octombrie este chemat pentru audieri într-un dosar de spălare a banilor, săvârșită în proporții deosebit de mari și fostul lider PD, Vladimir Plahotniuc. Atunci el a fost citat de către Procuratura Anticorupție prin intermediul facebook, motivul fiind că fostul deputat nu se afla în Republica Moldova, iar aceasta a fost singura modalitate de a lua legătura cu el. Procuratura Anticorupție a anunțat că Plahotniuc este cercetat într-un dosar penal preluat de la autoritățile din România.

Plahotniuc este cercetat și în Federația Rusă. Ministerul rus de Interne a declarat că el este unul dintre organizatorii unei structuri criminale internaționale care se ocupă cu operațiuni valutare ilegale. Instituția a spus că fostul deputat a participat la organizarea scoaterii din Rusia, în anii 2013-2014, a cel puțin 37 de miliarde de ruble. Pe 10 octombrie, după două zile ce a fost citat de Procuratura Anticorupție, procurorii au cerut arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Plahotniuc.

Demersul procurorilor a fost examinat, la Judecătoria Chisinau, sediul Ciocana, într-o sedinta cu usile inchise și în lipsa învinuitului. Cu o explicație atunci a venit procurorul Victor Cazacu: „Motivele țin de riscurile pe care le generează personalitatea învinuitului, riscurile eschivării, riscurile de comitere de noi infracțiuni, precum și rezonanța faptei în care este investigat”.

Avocatului lui Vladimir Plahotniuc, Vlad Roșca, susține că demersul acuzatorului este neîntemeiat. „S-au încălcat toate principiile procedurii penale și în opinia noastră nu s-a respectat procedura de citare, nu s-a acordat un termen legal prevăzut de art.236 de 5 zile, nu s-a dat posibilitatea să verifice, pentru că citația noi am primit-o pentru este mâine. Astăzi ne-am trezit cu demersul. Organele de drept sunt obligate să respecte termenele pe care le-au stabilit pentru citare și să aștepte să vină persoana”, afirma avocatul.

Apărătorul a refuzat să spună unde este Vladimir Plahotniuc. Totuși, ne-a transmis ce crede el despre acest dosar. „Clientul meu crede că toate aceste acțiuni sunt o răfuială politică. Se întrevăd aceste răfuieli politice fiindcă noi am prezentat și în instanța de judecată toate comunicatele actualei guvernări care începând cu luna iunie solicită arestarea acestuia, pornirea urmăririlor penale”, spune apărătorul.

Deoarece nu s-a prezentat la audieri, Vladimir Plahotniuc este anunțat în urmărire internațională, iar în luna decembrie, CNA a comunicat că este căutat și cu numele Vladislav Novak în mai multe țări, inclusiv Statele Unite ale Americii și Marea Britanie. Totodată, a fost expediat un demers către Ministerul de Interne al României despre aflarea lui Plahotniuc la Iași, intre 25 si 28 octombrie. Amintim ca Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova pe 14 iunie, când PD a cedat puterea. Locul exact al aflării lui nu se cunoaste. Potrivit procurorilor, în anii 2013 - 2015, Vladimir Plahotniuc ar fi creat o schemă infracțională cu scopul convertirii, transferului, dobândirii, deţinerii și utilizării unor bunuri despre care știa cu certitudine că sunt venituri ilicite. De asemenea, fostul șef al PD ar fi fondat - prin intermediul unor persoane interpuse - mai multe companii, prin care ar fi avut loc circulația sumelor deosebit de mari, mai exact circa 18 milioane de dolari și trei milioane 500 de mii de euro. Procurorii mai spun că bănuitul știa despre faptul că acești bani constituie mijloace financiare ilicite obținute din credite neperformante acordate de cele trei bănci falimentare din Republica Moldova.

Dosarul medicilor de la Centrul de Medicină Legală

Printre dosarele care au avut o rezonanţă deosebită în societate este şi cel în care au fost vizați cei 10 medici de la Centrul de Medicină Legală suspectați pentru trucarea expertizelor judiciare. La data de 18 noiembrie medicii au fost reținuți de procurorii anticorupţie şi ofiţerii CNA. La fel au fost efectuate mai multe percheziții în urma cărora din locuințele celor vizaţi au fost ridicate zeci de mii de euro şi de lei, bijuterii din aur, precum şi înscrisuri de ciornă ce ar reprezenta contabilitatea neagră sau banii care nu ajungeau în casieria instituţiei medicale. La data de 21 noiembrie cinci dintre cei 10 medici legiști reținuți au primit mandate de arestare preventivă la domiciliu pentru 30 de zile, iar al șaselea se va afla sub control judiciar. Decizia a fost luată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Ceilalți patru au fost eliberați din izolatorul CNA fiind cercetați în stare de libertate pentru că au colaborat cu ancheta. Niciunul din ei nu a dorit să facă declarații pentru presă.

Într-un final, judecătorii au decis cercetarea sub control judiciar a unuia dintre medicii suspectați că ar fi organizat o schemă infracțională prin intermediul căreia ar fi dobândit ilegal bani prin trucarea certificatelor de expertiză judiciară. Respectivul medic legist și avocatul lui au fost succinți în declarații. Primul a spus că este nevinovat.

A doua zi după ședința de judecată a fost reținut și directorul Centrului de Medicină Legală din Chișinău, Valeri Savciuc. Potrivit materialelor cauzei, sumele respective ar fi fost pretinse pentru formularea unor concluzii denaturate în rapoartele de expertiză privind cauza morții, iar aceste plăţi variau între 900 şi 10 mii de lei şi nu erau contabilizate în casieria instituției. Banii ar fi fost împărţiți între cei care prestau serviciile menţionate, în acest mod fiind cauzate prejudicii materiale instituţiei medicale. Legiștii respectivi riscă până la 15 ani de închisoare cu amendă de până la 500 de mii de lei şi privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe o perioadă de până la 15 ani.