Hotărârile Curții Supreme de Justiție vin după ce în ianuarie 2016, Vladimir Cebotari, pe atunci ministru al Justiției, a anunțat cu mult fast că Republica Moldova demarează în premieră o serie de acţiuni, care „vin să sporească responsabilitatea actorilor atât în domeniul justiţiei, cât şi al întregului domeniu public”. Tot atunci, Cebotari anunţa o listă de 36 de judecători, procurori şi alţi funcţionari, care urmau să fie acţionaţi în judecată, iar statul urmărea să-şi recupereze prejudiciul cauzat în urma condamnării la CEDO. Cererile de chemare în judecată au fost depuse la început de februarie 2016.

Potrivit sursei, în iunie 2018, CSJ a pus punct în şase dosare în care figurau judecători şi procurori. Între timp, instanţa supremă a finalizat examinarea ultimelor trei dosare aflate pe rol, în care a dat soluţii similare: a respins ca inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Justiţiei.

În dosarul în care erau vizaţi magistraţii Liuba Pruteanu de la Curtea de Apel Chişinău şi Sergiu Lazări de la Judecătoria Chişinău, dar şi trei procurori de la care statul solicita aproximativ 17 mii de euro, prejudiciu adus Republicii Moldova în urma unei hotărâri luate de CEDO în 2014, CSJ a luat o decizie finală în iulie 2018. Tot în acea perioadă CSJ a pus punct în dosarul în care statul cerea de la judecătorii Victor Pruteanu (fost judecător), Ana Panov şi Anatolie Minciună, toţi de la Curtea de Apel Chişinău, 245 de mii de lei. Iar în septembrie curent, Curtea Supremă de Justiție a luat decizia finală şi în cauza în care Ministerul Justiției cerea de la Igor Chiriac, procuror în Procuratura Călăraşi, şi Ion Teţcu, care deţinea pe atunci funcţia de procuror la Procuratura Străşeni, aproximativ 300 de mii de lei. Ca şi în celelalte cazuri, recursul a fost respins ca inadmisibil. Ziarul de Gardă scrie că astfel s-a pus punct pe toate acțiunile depuse în 2016 de Ministerul Justiției, iar motivarea respingerii demersurilor a fost practic trasă la indigo în toate procesele.