Aceste rezultate mult aşteptate ale unui prim studiu clinic au fost publicate joi în jurnalul Science. Ele nu reprezintă decât un pas preliminar şi nu dovedesc faptul că tehnica numită Crispr poate trata cancerul, însă demonstrează că această tehnologie este, până la proba contrară, non-toxică.

Cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania au utilizat Crispr, un mecanism molecular descoperit la începutul anilor 2010, pentru a suprima trei gene din anumite celule ale sistemului imunitar al pacienţilor, astfel încât aceste celule să recunoască tumorile.

Această tehnică aparţine categoriei mari de tratamente numite imunoterapie, care şi-a dovedit eficacitatea în ultimul deceniu, ajutând sistemul imunitar să îşi ducă la îndeplinire misiunea contra cancerului. Adesea aceasta este complementară chirurgiei, chimioterapiei şi radioterapiei, ceilalţi piloni ai arsenalului anticancer.

Imunoterapia, în special terapia CAR T, ''s-a dovedit remarcabilă pentru pacienţii care nu mai au opţiuni'', a declarat pentru AFP Edward Stadtmauer, medic la Universitatea din Pennsylvania, autor principal al studiului. ''Din păcate, chiar şi cu această tehnologie, anumiţi pacienţi nu prezintă o ameliorare'', spune el.

Cercetătorii de la universitatea americană au recrutat trei astfel de pacienţi. Ei au prelevat limfocite T, un tip de globule albe, pe care au utilizat apoi tehnica de tăiere Crispr pentru a suprima genele care le-au împiedicat să îşi ducă la îndeplinire misiunea de recunoaştere a tumorilor. Ulterior, celulele imunitare modificate genetic au fost reintroduse în corpul pacienţilor. Nouă luni mai târziu, aceste celule erau în continuare prezente, fără a provoca reacţii adverse grave, ceea ce ''dovedeşte principiul'', potrivit lui Edward Stadtmauer. În cazul unui pacient, durata a fost chiar de un an, a precizat medicul.

''Marea întrebare la care acest studiu nu răspunde este dacă celulele modificate prin Crispr sunt eficace împotriva cancerelor avansate'', scriu doi cercetători, inclusiv una dintre descoperitorii Crispr, Jennifer Doudna, într-un articol publicat separat de Science. ''Tot ce putem spune este că suntem capabili să efectuăm modificarea genetică şi să reinjectăm celulele fără pericol'', a insistat Edward Stadtmauer.

Cancerele pacienţilor au progresat, a declarat el pentru AFP.

Aceste rezultate demonstrează însă valoarea tehnicii Crispr, utilizată deja în mod experimental în cazul altor afecţiuni, spre exemplu pentru tratarea persoanelor diagnosticate cu boli de sânge.

Indiferent ce se va întâmpla, Crispr este confirmată drept ''o tehnică revoluţionară'', a subliniat Stadtmauer. Numeroase alte studii urmează să fie anunţate în 2020 contra cancerului, a precizat cercetătorul.