La protestul din faţa spitalului Robert Debre, în nordul capitalei, au participat medici şi asistente, cu măşti pe faţă. Au sunat din clopoţele şi au lovit în tăvi, iar unii au purtat bannere pe care scria: 'Nu medalii, nu gaze lacrimogene, ci paturi şi bani!'.

Angajaţii s-au plâns de multă vreme de salariile mici şi de lipsa de personal suficient în spitalele franceze, nemulţumiri care au dus în ultimul an la un val de greve.

„Dificultăţile din spitalele publice au început cu mult timp în urmă. Toţi au spus că totul a mers bine cu (criza) COVID-19 şi că am fost extraordinari, ceea ce este un fapt, de vreme ce am făcut mai mult decât ne-am fi putut imagina ... dar greutăţile au persistat”, spune pediatrul Stephane Dauger, specializat în terapie intensivă.

Pandemia a făcut şi mai vizibile problemele cu care se confruntă sectorul, cu deficit de personal, măşti de protecţie şi ventilatoare la începutul crizei.

Protestul a avut loc în timp ce guvernul lucrează la un plan de sprijin pentru lucrătorii din sănătate care s-au aflat în prima linie a combaterii epidemiei.

Epidemia a ucis peste 28.000 de oameni în Franţa, deşi numărul deceselor zilnice a scăzut drastic faţă de momentul de vârf, Guvernul a anunţat că tot personalul din spitalele publice şi centrele de îngrijire din regiunile cele mai afectate va primi un bonus de 1.500 de euro din partea statului.

Luni, prim-ministrul Edouard Philippe le-a promis angajaţilor din sănătate creşteri salariale suplimentare semnificative, în cadrul reformei planificate a sistemului public de sănătate.