Una dintre acțiunile întreprinse în cadrul urmăririi penale a constat în analizarea numerelor de telefon folosite în regiune într-o anumită perioadă, în care se credea că a avut loc infracțiunea. Depistat în dimineața zilei de 24 ianuarie 2015, s-a presupus că furtul a fost comis în noaptea de 23 spre 24. Astfel, polițiștii au mers la fața locului și, prin metode speciale, au stabilit care sunt antenele de telefonie care acopereau acea zonă. Ulterior, procurorul de caz, din sectorul Botanica, Serghei Savca, a mers cu demers către judecătorul de instrucție, care a autorizat ridicarea, de la două companii de telefonie mobilă, a descifrărilor de pe antenele situate în raza garajelor. Această procedură, care putea să conducă la identificarea infractorilor, ridică un mare semn de întrebare încă de la început. De ce s-au solicitat descifrări doar de la Orange și Moldcell? De nu a prezentat interes operatorul Unite, care avea antene în regiunea garajelor? De ce anchetatorii au considerat că hoții nu ar putea să fie abonați ai acestei companii? Răspuns nu avem, pentru că polițiștii și procurorii implicați în anchetă refuză să abordeze subiectul. De la Orange și Moldcell a fost expediat un volum impunător de informație, având în vedere că s-au ridicat toate apelurile localizate de 11 antene în total, pentru o perioadă de cinci zile. Datele urmau să fie analizate prin metode speciale pentru ca din multitudinea de numere să fie selectate doar cele care puteau să aibă relevanță pentru cauza penală.

Pentru asemenea situații, în Inspectoratul Național de Investigații există o subdiviziune care se numește Centrul de analiză a informațiilor. Angajații acestei instituții beneficiază de instruire în domeniul metodologiei de examinare a datelor, inclusiv cu suport extern. Anume Centrului de analiză a informaților din cadrul INI i-ar fi revenit sarcina de a prelucra datele de pe antenele de telefonie mobilă obținute de la Orange și Moldcell, cu scopul de a identifica numerele de cartele SIM care ar putea să aibă legătură cu furtul. După analiza informației a fost făcut un raport, care a fost atașat la dosarul penal. Rezultatul cercetării de date a fost delimitarea a peste 60 de numere, care ar fi putut să prezinte interes. În continuare, ofițerul de investigații Serghei Melnic a indicat necesitatea de a ridica de la companiile de telefonie mobilă descifrările convorbirilor de pe acele cartele SIM. Anchetatorii au adăugat în listă câteva numere utilizate de unele persoane suspectate de victime, iar procurorul Savca a mers din nou cu demers la judecătorul de instrucție, care a autorizat solicitarea. Cele peste 60 de numere, însă, nu aveau nicio legătură cu furtul. Raportul de analiză a informației, atașat la dosarul penal, având pe copertă denumirea instituției care l-a înfăptuit, a fost întocmit în baza unor date false.

Raportul de analiză, pe coperta căruia este indicat că a fost executat de Centrul de analiză a informațiilor din cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General de Poliție, pentru cauza penală despre care vorbim, conține date eronate la capitole cheie. În prima parte a documentului sunt indicate informațiile care trebuiau să fie luate ca bază, rezultate după procedurile de identificare a antenelor din regiunea furtului. Cele despre care am spus mai sus că au fost ridicate de la două companii de telefonie mobilă. Însă, când se purcede la analiza acestor date apar ca din pod cu totul alte informații care sunt luate ca bază. În primul rând, ZIUA, în care ar fi avut loc procedura de stabilire a antenelor din zona furtului. Este indicată DATA de 23 decembrie 2014. Adică, polițiștii s-ar fi dus să execute această acțiune de urmărire penală înainte ca urmărirea penală să înceapă, ba chiar cu o lună înainte ca furtul să se producă. În al doilea rând, sunt indicate ca puncte de referință cu totul alte antene decât cele autorizate prin încheiere judecătorească și indicate la începutul raportului drept informație de bază. Apar de nicăieri și două antene ale Unite, pentru care nici nu s-a solicitat informație. O dovadă de denaturare a informațiilor din acest document este indicarea unor coordonate greșite pentru locul furtului. Din raport rezultă că infracțiunea s-ar fi produs în localitatea Bilicenii Vechi, raionul Sângerei, care se află la aproximativ 100 de kilometri de Chișinău. Una dintre companiile de telefonie, interpelate de polițiști în acest dosar, a confirmat pentru Jurnal TV că antenele sale, indicate în raportul de analiză, drept cele care ar fi acoperit locul infracțiunii, nu emiteau pe adresa pe care se află garajul din care s-a furat. Ba mai mult, acele antene nici nu se aflau în raza municipiului Chișinău.

În cazul în care informațiile despre locul și data furtului sunt toate greșite, este logică concluzia trasă de părțile vătămate că și rezultatul acestei cercetări, adică cele peste 60 de cartele SIM identificate, nu ar avea de-a face cu infracțiunea. Deși raportul datează cu aprilie 2015, frații Grosu au avut posibilitatea să-l studieze abia peste un an, după ce dosarul a fost transferat de la Inspectoratul de Poliție Botanica, la Procuratura Municipală. Și de atunci ei cer tragerea la răspundere a persoanelor care vor fi găsite vinovate pentru falsificarea acestei probe din dosarul lor.I-au informat rând pe rând pe șefii care s-au perindat la procuratura municipală - Igor Popa, Vitalie Sibov, Ștefan Șaptefrați, despre faptul că la dosar este atașat un raport fals. Dar, după cum am menționat într-o ediție anterioară, procuratura refuză să pornească o urmărire penală pentru falsificare de probe. Motivul este unul absurd. Veaceslav Toderiță, procurorul de la municipală, căruia i-a revenit obligația să examineze solicitarea victimelor, afirmă următoarele, cităm: „La materialele dosarului a fost anexat un raport de analiză privind informația operațională, în baza descifrărilor telefonice obținute, pretins a fi întocmit de către INI, proveniența căruia nu este cunoscută. Acesta din urmă conține date nerelevante, care nu se referă la obiectul cauzei, unele chiar contradictorii și neveridice. Raportul nu este contrasemnat de executorul Artur Căpățină, nu există o dispoziție, prin care s-a dispus efectuarea acestei acțiuni, iar conducătorul instituției din care face parte, Constantin Sîli, fiind audiat, infirmă implicarea instituției din care face parte la întocmirea lui”. Am încheiat citatul. Însă, toate aceste circumstanțe dubioase descrise personal de Toderință, sunt considerate de către procuror insuficiente pentru începerea unei urmăriri penale pentru falsificare de probe, pentru că, spune el, acest document ar fi doar un „raport informațional”, și nu „mijloc de probă”.

Că e o probă falsificată, cum afirmă părțile vătămate, sau un raport informațional cu date nerelevante, contradictorii și neveridice, cum califică procuratura, acest act, care are pe copertă denumirea unei instituții polițienești, a fost atașat la un dosar penal. Astăzi se creează impresia că el ar fi căzut acolo din pod. Nimeni nu-și asumă responsabilitatea pentru acest document cu date false.

În încercarea de a descurca ițele, am mers la Inspectoratul Național de Investigații cu o copie a raportului de analiză, pe coperta căruia este indicată instituția care l-ar fi realizat, dar care nu are nicio semnătură pe niciuna dintre pagini.

În acel moment, responsabilii din cadrul INI s-au dovedit a fi ocupați. Șeful instituției, Ion Iachimov, ne-a contactat ulterior, dar nu pentru a răspunde la întrebări, ci pentru a ne îndemna să depunem solicitare oficială de informații. Ceea ce am și făcut fără întârziere. Am întrebat cine a elaborat raportul, cine l-a coordonat, cine l-a verificat, cum se explică faptul că sunt indicate date eronate la coordonatele locului furtului, dată, antene... Am întrebat și ce crede Inspectoratul Național de Investigații despre acuzația că documentul este un fals, menit să încurce ițele în urmărirea penală. Ne-a fost expediată o scrisoare, în care nu am primit răspuns la niciuna dintre întrebări. Ni se sugerează să apelăm la organul de urmărire penală, care a comandat acel raport, adică poliția și procuratura din sectorul Botanica. În schimb, șeful INI ne informează că expedierea fără semnătură a unui asemenea raport nu este o practică obișnuită. Mai mult, Iachimov spune că așa ceva este imposibil. Asta în condițiile în care i-a fost pusă la dispoziție o copie a raportului, așa încât a avut posibilitatea să se convingă personal de lipsa vreunei semnături. Angajații ale căror nume apar în raport nu mai activează în această instituție. Unul dintre aceștia a fost mutat la Agenția de recuperare a bunurilor infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție. Este vorba despre Constantin Sîli, care potrivit documentului nesemnat de nimeni ar fi coordonat acest raport de analiză, pe când activa în INI și era șef al Secției Investigații Analitice. Omul a refuzat să discute cu reporterul Jurnal TV pe marginea subiectului.

Fiind audiat la Municipală, în calitate de martor, Constantin Sîli a declarat că deși numele său apare în document, el nu a coordonat această lucrare și nu cunoaște nimic despre proveniența ei. Că raportul are multiple devieri de la metodica de întocmire a unui astfel de act și că informațiile reflectate cu privire la conexiunile telefonice nu au tangență cu data comiterii infracțiunii.

Este greu de crezut că un document cu date false pe care apare denumirea INI poate să prezinte atât de puțin interes pentru această instituție. Dar anume așa par să stea lucrurile. Te-ai aștepta, dimpotrivă, ca instituția polițienească să se autosesizeze și să verifice dacă nu cumva cineva plăsmuiește acte oficiale din numele său... În realitate însă, te confrunți cu situația în care verificarea arhivei este calificată drept „deziderat” imposibil de satisfăcut.

Și Serghei Savca, procurorul din sectorul Botanica, care a condus urmărirea penală în primele 14 luni de investigații, refuză să facă comentarii.

Precizăm că Savca a fost procuror de caz până în martie 2016, iar raportul datează cu aprilie 2015. Adică, cu acest document s-a lucrat pe timpul când anume el avea dosarul în gestiune. Mai mult, anume acest procuror a mers cu demers către judecător pentru ridicarea descifrărilor de pe numerele identificate în urma analizei de date false. Savca a refuzat să comenteze și alte aspecte cu privire la acest dosar.

Pavel Grosu susține că deși, oficial, conducea urmărirea penală, Savca nu ținea dosarul la control și nu cunoștea detalii importante. O demonstrează înregistrarea unei discuții purtate de partea vătămată și procuror în ziua în care se împlineau 11 luni de investigații.

Totodată, victima furtului i s-a plâns procurorului că le ducea cu regularitate polițiștilor informații noi, care puteau să aibă relevanță pentru descoperirea infractorilor, însă aceste date erau ignorate. Savca i-a recomandat o pseudo-soluție - să depună totul în scris.

Deși șeful inspectoratului spune că polițiștii au făcut totul ce prevede legea pentru descoperirea acestei infracțiuni, conținutul dosarului penal spune cu totul altceva. Elementar, anchetatorii nu au îndeplinit nici măcar acțiunile de urmărire penală pentru care tot ei au cerut autorizare de la judecător. Culmea, printre acțiunile neîndeplinite se numără o percheziție la domiciliul unuia dintre principalii suspecți, care ulterior a fost învinuit, dar a fugit din țară. Asta pe lângă faptul că deși furtul a avut loc în ianuarie, iar victimele au numit acest suspect încă din prima zi, demersul de percheziție a fost făcut abia în aprilie. Presupusului hoț i s-a dat un răgaz de mai bine de două luni, dar nici după asta nu i-a mai fost verificată casa. Printre acțiunile neîndeplinite se numără și ridicarea informației cu privire la cele peste 60 de numere de telefon, rezultate din dubiosul raport de analiză despre care am vorbit mai sus. Potrivit unei informații oferite procuraturii municipale de către una dintre companiile interpelate în acest dosar, polițiștii au adus încheierea de judecată cu privire la ridicarea descifrărilor, însă, nimeni nu a venit ulterior pentru a lua informația pregătită de operator. În consecință, la expirarea termenului legal de un an, aceste date au fost distruse și nu mai pot fi recuperate. Astfel, s-au pierdut nu numai informațiile, care poate nu ar fi avut relevanță, având în vedere că au rezultat din analiza unor parametri falși, dar și descifrările unor numere de telefon utilizate de persoane, pe care părțile vătămate le consideră implicate în furt, printre care un polițist. Victimele furtului afirmă că deși au avut dosarul în gestiunea lor până în martie 2016, ofițerii de la Botanica au încetat investigațiile încă în vara lui 2015.

Mai mult. Părțile vătămate afirmă că polițiștii de la Botanica le-au împiedicat să mute dosarul în altă parte, până când a devenit prea târziu.

Am încercat să discutăm și cu Serghei Melnic, membru al grupului de urmărire penală, cel care semnează un raport întocmit în baza analizei de date false, însă polițistul, mutat între timp la INI, nu a fost de găsit la locul de muncă, iar solicitarea de interviu ne-a fost respinsă.

Este de menționat faptul că în 14 luni, cât s-au aflat în gestiunea poliției de la Botanica, materialele acestei cauze penale au fost ridicate la control de mai ori. Verificările au fost efectuate în baza unor plângeri depuse de părțile vătămate. Însă, potrivit răspunsurilor primite de petiționari, controalele nu ar fi depistat abateri grave, care să influențeze negativ cercetările. Iar neregulile confirmate în timpul controalelor, precum „lăsare în nelucrare”, „neintervenție promptă” a polițiștilor au fost considerate neesențiale. Asta deși la acel moment dosarul deja conținea acest raport cu date vădit neconforme unele cu altele și cu autor imposibil de identificat.

Am trimis solicitări de informații pe marginea acestui dosar de furt la Inspectoratul General de Poliție și la Ministerul de Interne. Pentru ambele instituții a fost împuternicit să răspundă șeful adjunct al IGP, Gheorghe Cavcaliuc, care nu face niciun comentariu pe marginea acuzațiilor aduse de victime, nu oferă detalii și sugerează să mergem la Procuratura Municipală, unde se află dosarul în prezent. Răspunsul procurorului-șef de la Municipală, Ștefan Șaptefrați, l-am publicat în episodul trecut. El nu a făcut comentarii, ci doar a informat despre etapa la care se află investigațiile.

Există unele dovezi, care vorbesc despre faptul că autoritățile sunt conștiente de faptul că s-au încălcat grav procedurile penale. Astăzi publicăm una dintre aceste probe - un fragment din înregistrarea unei discuții între doi procurori de la Municipală, care au lucrat la acest dosar, după ce cauza a fost mutată de la Botanica. Grigore Dântu, pensionat între timp și trecut în avocatură și Aliona Burlacu, mutată de la Municipală la Generală. Pavel Grosu afrimă că a găsit această înregistrare în poștă. Dântu și Burlacu vorbesc între patru ochi despre aceea că pentru încălcările din dosar ar trebui să fie trași la răspundere nu doar polițiștii de la inspectorat, dar și șefii lor și procurorul de caz.

Vom publica și alte fragmente din această discuție, în edițiile următoare. Din înregistrare e clar că anchetatorii cunosc despre neregulile din dosar, chiar dacă, oficial, le neagă sau le diminuează importanța. Vom încerca să discutăm și cu participanții la această convorbire, pentru a-i întreba de ce nimeni nu a fost tras la răspundere până în prezent, în pofida convingerii lor că ar trebui să cadă mulți.