A crescut și numărul alegătorilor din stânga Nistrului. În 2014 în regiunea transnistreană controlată de autoritățile secesioniste figurau 211 mii de potențiali alegători, acum numărul e de circa 250 de mii de alegători.

La alegerile din 2001, listele electorale din Republica Moldova conţineau o cifră de 2.256.000 de alegători; în 2005 au fost înregistraţi 2.271.000 de alegători, iar în 2009 – 2.586.000 de alegători.

La alegerile parlamentare din 2014, primul an în care listele electorale nu mai erau perfectate de primării, fiind utilizat Registrul Electronic de Stat, numărul a crescut semnificativ la 3.226.000 de alegători, dintre care 211.000 erau originari din Transnistria.

Conform datelor ultimului recensământ, realizat în 2014, date publicității de Biroul Național de Statistică în Aplicația de vizualizare a datelor Recensământului Populației și Locuințelor, Republica Moldova are o populaţie de 2.804.801, dintre care 482.703 persoane au până la 14 ani. Alte 2.324.114 persoane au vârsta cuprinsă între 15 și peste 65 de ani.

Dacă scazi cifra tinerilor care nu au atins vârsta de 18 ani, numărul de cetăţeni cu drept de vot din R. Moldova este de circa 2 milioane de persoane.

Totodată, conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în trimestrul întâi al anului 2016, populaţia activă economic (populaţia ocupată, plus şomerii cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani) a Republicii Moldova era de 1.198.000 de persoane. Tot în 2016 erau înregistrați 679.877 de pensionari.

Conform rezultatelor Anchetei forței de muncă realizată de Biroul Național de Statitică, în trimestrul IV al anului 2019, forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 887,7 mii de persoane. Deci numărul populației active economic s-a redus cu 310.300 de persoane.

În 2019, Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, erau înregistrați 703.899 de pensionari. Deci s-a redus și numărul pensionarilor cu peste 100 de mii.

Anterior, fostul vicepreşedinte al Comisiei Electorale Centrale, Ştefan Urâtu, a declarat pentru Jurnal că Registrul de Stat al Populaţiei, în baza căruia a fost creat Registrul de Stat al Alegătorilor, conţine mai multe categorii de erori ce conduc la majorarea cifrei alegătorilor şi, în consecinţă, la fraudarea alegerilor. Nu sunt excluse persoanele căsătorite care şi-au schimbat numele, acestea figurează cu nume vechi şi noi, există cazuri în care nu sunt excluse persoanele decedate, divorţate. În unele cazuri, numele se repetă cu erori de litere, cu „c” şi „k”, cu „î” și „â”. Persoanele plecate în străinătate sunt înregistrate în registrul persoanelor aflate în străinătate şi, în acelaşi timp, nimeni nu verifică dacă acestea au fost scoase din listele unde îşi au domiciliul.