Echipa a început proiectul votcăi prin cultivarea de culturi la o fermă din zona respectivă.

„Ideea noastră a fost să utilizăm secară pentru a produce o băutură spirtuoasă”, potrivit echipei.

La fel ca profesorul Smith, de la University of Portsmouth, Marea Britanie, echipa din spatele băuturii spirtuoase este formată din cercetători care lucrează de mulţi ani în zona de excludere, studiind modul în care terenul îşi revine după accidentul nuclear catastrofal din 1986.

Aceştia speră să folosească profitul obţinut din vânzarea produsului pentru a ajuta comunităţile din Ucraina care sunt încă afectate de impactul economic al dezastrului, scrie News.ro.

„Nu este mai radioctivă decât oricare altă votcă. Orice chimist vă va spune, când distilezi ceva, impurităţile rămân în produsul rezidual. Aşa că am luat secară uşor contaminată şi apă din pânza freatică de la Cernobâl şi le-am distilat. I-a rugat pe prietenii noştri de la Southampton University, care au un laborator de analiză radioactivă extraordinar, dacă pot depista radioactivitate. Nu au găsit nimic, totul a fost sub limita detectabilă ”, a spus profesorul Smith.

Dr Ghenadi Laptev, cercetător la Institutul Hidrometeorologic din Ucraina, în Kiev, este membru fondator al Chernobyl Spirit Company (Compania de Băuturi Spirtuoase Cernobâl).

Acesta a explicat că boabele de secară şi băutura spirtuoasă rezultată arată cum o parte din teren ar putea fi utilizat în mod productiv.

„Nu trebuie să abandonăm pur şi simplu terenul. Îl putem folosi în diverse moduri şi putem produce ceva care va fi lipsit total de radioactivitate”, a afirmat Laptev.

Parţial pentru că un produs distilat curat poate fi obţinut din cereale contaminate. Dar, potrivit lui Smith, acest proiect are rolul să meargă dincolo de a fabrica o băutură cu o motivaţie de vânzare unică. Acesta speră să vândă votca pentru a oferi sprijin comunităţilor din jurul zonei de excluziune.

În timpul activităţilor sale la Cernobâl din anii 1990, Smith a fost impresionat de modul în care condiţiile economice ale ucrainenilor au rămas foarte dificile, în timp ce terenul şi-a revenit treptat.

„Sunt zone cu radioactivitate puternică în zona de excludere, dar în marea majoritate nivelul este mai scăzut decât găseşti în alte zone ale lumii cu radiaţii naturale relativ mari”, a spus profesorul.

În opinia sa, problema pentru majoritatea oamenilor este că nu au o dietă corectă, servicii bune de sănătate, locuri de muncă şi investiţii.

Scopul vânzării votcăi artizanale şi a a eventualului profit este de a permite echipei de cercetători să distribuie majoritatea banilor comunităţilor locale. Restul banilor vor fi reinvestiţi în afacere, deşi profesorul Smith speră să ofere echipei un venit pentru a lucra part time la proiectul băuturii spirtuoase în scop social.

„Pentru că acum, după 30 de ani, cred că cel mai important lucru în regiune este dezvoltarea economică, nu radioactivitatea”, a adăugat el.

„Este mai mult o băutură obţinută din cereale decât o votcă, are mai multe note fructate, se poate simţi secara”, a afirmat barmanul Sam Armeye, de la Bar Swift, din Soho, Londra.

Deocamdată a fost produsă o singură sticlă, aşa că va mai dura până când martiniurile cu votcă Atomik vor fi disponibile, dar profesorul Smith şi echipa sa speră că producă 500 de sticle în acest an, care vor fi vândute iniţial numărului tot mai mare de turişti care vizitează zona de excludere.