„Am demonstrat, bazându-ne pe calcule fizice şi chimice, că sub scoarţa marţiană exista suficient hidrogen dizolvat pentru a alimenta biosfera aflată sub suprafaţă”, a declarat Jesse Tarnas, absolventă a Universităţii Brown şi principala autoare a studiului, scrie Descoperă.

Science Daily notează în noul studiu că procesul de radioliză ar fi creat suficient hidrogen sub suprafaţa marţiană. Cercetătorii estimează că, în urmă cu 4 miliarde de ani, concentraţia de hidrogen de pe Marte ar fi fost egală cu cea de pe Pământ, din prezent. Descoperirea nu sugerează că viaţa a existat cu siguranţă pe Marte, ci că dacă aceasta ar fi existat ar fi avut un mediu propice în care să se dezvolte.

Cercetătorii au analizat informaţii furnizate de către sonda Odyssey deţinută de NASA pentru a descoperi zonele bogate în elemente radioactive. În funcţie de abundenţa toriului şi a potasiului, ei au descoperit şi uraniu. Descompunerea celor trei elemente ajută cercetătorii să calculeze cât de abundete erau elementele în urmă cu 4 miliarde de ani.

Următorul pas a fost estimarea cantităţii de apă de pe Planeta Roşie. Dovezile geologice arată că exista o cantitate mare de apă sub scoarţa marţiană. De asemenea, au realizat modele climatice şi geotermale pentru determinarea locurilor în care ar fi putut exista viaţa. În urma combinării acestor informaţii, specialiştii au ajuns la concluzia că Marte a avut un habitat sub suprafaţa sa.