Pentru început, să dăm niște nume. Alexandru Gherciu, fost consilier al vicepremierului Iurie Leancă. Alexandru Gheorghieș, președintele Curții de Apel Bălți. Viorel Chetraru, fostul șef al Centrului Național Anticorupție, numit recent la Curtea de Conturi. Ilie Botnari, fiul unui fost comisar de Chișinău. Și Dorin Damir - finul de cununie al oligarhului Vladimir Plahotniuc. Sunt doar câteva dintre persoanele acuzate de participare la mușamalizarea unui caz de corupție și trafic de influență. Învinuirile sunt aduse de către un fost director al Întreprinderii de Stat Moldatsa, Sorin Stati.

Omul afirmă că din cauza unui conflict personal cu șeful Serviciului de Informații și Securitate, Vasile Botnari, a fost persecutat de instituțiile statului. Fostul director al Moldatsa spune că a văzut din interior ceea ce majoritatea cetățenilor Republicii Moldova cunosc din auzite.

Cum un ministru nou-venit schimbă oamenii în funcții după bunul plac al partidului din care face parte. Cum atunci când se vrea să se găsească o încălcare, ea este căutată cu mult zel de inspecții care nu ajunge să se încheie una, că începe deja alta. Cum un dosar este închis de CNA pentru că bănuitul este ginere de judecător. Cum, în schimb, cu dosar penal se alege denunțătorul ginerelui de judecător. Cum un șef al Centrului Anticorupție spune că nu poate face nimic pentru că are comandă de la exponentul unui partid de la conducere. Cum o instanță poate să dea câștig de cauză, iar vânătorul din Pădurea Domnească, Ion Pleșca, să anuleze totul la Curtea de Apel. Cum un angajat CNA care ar fi suflat informații secrete din dosar, în loc să fie dat afară, primește medalie. Cum un condamnat pentru atac tâlhăresc, ulterior cercetat penal și pentru corupere, devine consilier în Parlament și în Guvern.

Sorin Stati a fost director la Moldatsa din decembrie 2011 până în iunie 2013. A fost promovat în această funcție de către ministrul Transporturilor din acea perioadă, Anatol Șalaru, exponent al Partidului Liberal. În aprilie 2013, însă, conjunctura politică s-a schimbat, iar miniștrii desemnați de liberali au fost demiși. În locul lui Șalaru, la Transporturi a venit unul din Partidul Democrat, Vasile Botnari, în prezent șef al Serviciului de Informații și Securitate. Stati afirmă că are conflicte cu Botnari încă de la sfârșitul anilor 90, când ambii activau în aviație. Noul ministru i-ar fi cerut să scrie cererea de demisie. Adică să plece „cu binișorul”.

După care au început controale. De la FISC, Inspecția Financiară. Sorin Stati spune că timp de un an, activitatea sa de la Moldatsa, care a durat în total un an și jumătate, a fost verificată de 9 ori, inclusiv de auditori privați, angajați special în acest scop. Omul afirmă că foștii colegi îl sunau și îi spuneau că revizorii îi presează să facă declarații împotriva fostului director.

În august 2013, Stati ar fi fost contactat personal de un angajat al FISC-ului, Mihail Garmandir, pe atunci șef de secție. Acesta l-ar fi anunțat că s-au depistat încălcări în cadrul controlului efectuat de Inspecția Financiară și că dacă vrea să scape curat va trebui să plătească. Cât? 40 de mii de euro. Garmandir i-ar fi spus că acești bani vor fi transmiși unui revizor de la Inspecția Financiară, pe nume Alexandru. Asemenea discuții ar fi fost mai multe, iar unele dintre ele au avut loc lângă o spălătorie de pe strada Pușkin din Chișinău. În cadrul ultimei întâlniri, înainte de ziua în care urmau să fie transmiși banii, cifra a fost negociată până la 32 de mii de euro.

Pe 5 septembrie 2013, Stati s-a dus la CNA și a scris denunț. Eduard Harunjen, pe atunci șef interimar în Procuratura Anticorupție, iar azi - procuror general, a semnat o ordonanță, prin care a dispus formarea unui grup de anchetatori care să se ocupe de urmărirea penală, în frunte cu procurorul anticorupție, Mihail Ivanov. În aceeași zi, anchetatorii s-au pus serios pe treabă și au început organizarea unui flagrant: Ordonanțe de începere a urmăririi penale. Identificarea celui numit „Alexandru” și stabilirea faptului că este vorba despre revizorul Gherciu. Identificarea unui alt bănuit, presupus complice, Alexandru Ciuș, pe atunci șef de direcție la Inspecția Financiară. Dispunerea urmăririi vizuale, a interceptării convorbirilor telefonice, a înregistrării convorbirilor între patru ochi cu ajutorul echipamentului special. Până în seara acelei zile, CNA era cu ochii și urechile pe bănuiți, cu ghearele bine înfipte într-un dosar de corupție. A doua zi trebuia să aibă loc flagrantul. Anchetatorii au pregătit chiar și banii, pe care Stati trebuia să-i transmită lui Garmandir. Dar nu a fost să fie. Potrivit planului, operațiunea urma să fie organizată aproape de spălătoria auto, unde s-au întâlnit Stati și Garmandir.

Bănuiții au fost preîntâmpinați că sunt monitorizați, iar tranzacția frauduloasă nu a mai avut loc.

Denunțătorul funcționarilor consideră că persoanele care i-ar fi estorcat bani nu s-au înțeles bine între ele în privința sumei. Pentru că în cadrul unei discuții private cu revizorul Alexandru Gherciu, înregistrată de altfel, de CNA, acesta i-ar fi spus o cu totul altă cifră. Întâlnirea a avut loc după ce Stati a depus plângerea la CNA, lângă sediul Inspecției Financiare, de unde cei doi s-au îndreptat cu mașina lui Gherciu prin oraș.

Până în seară, însă, lucrurile s-au schimbat.

Scurgerea de informații ar fi avut loc tot din interiorul CNA, prin intermediul a doi angajați - Sergiu Țugui și Ilie Botnari. Acesta din urmă este fiul lui Vladimir Botnari, fost comisar al Chișinăului, condamnat, iar ulterior - achitat în dosarul „7 aprilie”.

Jurnal TV a intrat în posesia unei copii a dosarului penal, despre care vorbește Stati. În el se conțin mai multe stenograme care confirmă spusele lui. De pildă, este descifrată o convorbire între Stati și Garmandir pe 5 septembrie 2013. Angajatul FISC-ului și fostul director Moldatsa se înțelegeau pentru o întâlnire a doua zi, în care trebuiau să fie aduși bani și acte.

În stenograme se vede și faptul că a doua zi, pe 6 septembrie, angajatul de la FISC spunea deja că nu înțelege despre ce întâlnire se vorbește și că el în general a plecat din oraș. Totodată sunt descifrate și convorbirile din cadrul celor două întâlniri între Stati și Gherciu.Prima - lângă sediul Inspecției Financiare, de unde cei doi au urcat în mașina lui Gherciu. Cel mai probabil, din cauza calității sunetului, descifrarea întregii convorbiri nu a fost posibilă. Stati a scris în una din explicațiile depuse la CNA că Gherciu a pus muzică în mașină la volum ridicat, iar suma nu a pronunțat-o, ci i-a arătat-o pe degete. În dosar, stenograma acestei discuții este plină de întreruperi, sume de bani nu au fost pronunțate deslușit, însă, este vizibil fragmentul, în care Gherciu îi dă indicații lui Stati cu privire la adresa unei case de schimb valutar, unde trebuia să transmită ceva pentru un oarecare „țiganu”.

Și este și a doua convorbire, care a avut loc, peste câteva ore, în aceeași zi, în parcarea unui supermarket din sectorul Buiucani. În care Gherciu deja vorbea despre aceea că este o „mârșăvie complet neomenească” faptul că lui Stati i s-au cerut bani și îi spunea că el este gata să meargă împreună la procuratură, pentru a fi identificați făptașii. Că el nu va falsifica actul de constatare în urma controlului efectuat, pentru că „legea-i lege”. Această discuție este de remarcat în contextul unei declarații făcute ulterior de Gherciu. În explicațiile date la procuratură, învinuitul spunea că el i-a spus lui Stati să-i ducă cinci mii de euro lui „Țiganu”, pentru a-i organiza la rându-l său un flagrant. Nu este clar DE CE, după ce a aflat că este monitorizat, Gherciu s-ar fi răzgândit în această privință.

Faptul că scurgerea de informații de la CNA a avut loc, este consfințit și în dosar. Procurorul șef al grupului de lucru i-a raportat lui Eduard Harunjen că datele urmăririi penale au fost divulgate contrar interdicțiilor, pe care le au persoanele care efectuează urmărirea penală. Îi dă și detalii: „Pe 5 septembrie 2013, în jurul orei 19 și 20 de minute, la scurt timp după dispunerea interceptării numărului de telefon utilizat de învinuitul Gherciu și a măsurii speciale de investigație urmărirea vizuală, Gherciu Alexandru a fost apelat la numărul de telefon interceptat, de la numărul de telefon utilizat de o persoană neidentificată, care i-a comunicat despre măsurile speciale de investigație, dispuse în privința acestuia cu o oră în urmă”. Numele celor care au suflat informația din interiorul CNA nu este precizat în dosar.

În ziua flagrantului căzut, dis-de-dimineață, Alexandru Gherciu a mers la CNA unde a depus, la rândul său, o plângere-denunț prin care a solicitat să fie identificate și trase la răspundere persoanele care ar fi afirmat că ar avea influență asupra sa și ar fi estorcat de la Stati 40 de mii de euro. Totodată, el cerea atragerea la răspundere a lui Stati pentru faptul că ar fi încercat să-l determine să falsifice rezultatul controlului. Dar Gherciu nu spune niciun cuvânt aici despre suma de bani, pe care, cu o zi mai devreme, i-a cerut lui Stati să i-o ducă lui „Țiganu”.