Care sunt condițiile de adopție a unui copil din R. Moldova de către cetățenii străini și de către conaționalii noștri, dar care sunt și taxele pentru acest serviciu – am aflat de la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, la rugămintea cititorilor noștri. În timp ce un cuplu din republică se plânge că li s-ar fi cerut 14.000 de euro pentru adopția a doi frați, Ministerul recomandă ca cetățenii care cunosc cazuri în care li se cer anumite sume de bani în procedura de adopție să sesizeze organele de drept.

Familiile din R. Moldova, dar și cele din străinătate care își doresc să adopte un copil trebuie să se conformeze mai multor reguli. Cetăţenii Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate pot depune cererea de adopţie conform procedurii de adopţie internaţionale sau conform procedurii de adopţie naţionale, anexând la cererea de adopţie prezentată autorităţii teritoriale actele eliberate de către autorităţile/instituţiile competente din statul primitor, în cazul în care legislaţia statului primitor prevede posibilitatea recunoaşterii hotărârilor de încuviinţare a adopţiei naţionale pronunţate de judecătoriile din Republica Moldova.

Copii adoptați

În 2011, au fost adoptați 78 de copii în țară și 23 peste hotare; în 2012 – 57, în țară și niciunul peste hotare; în 2013, cetățenii din țară au adoptat 100 de copii, iar peste hotare au plecat patru micuți. În 2014, au fost adoptați 104 copilași în țară și 17, peste hotare; în 2015, au fost 88 versus 10. În perioada anilor 2016-2019, au fost adoptați 36 de copii, cetățeni ai RM, de către cetățeni străini.

Procedura adopției internaționale este reglementată în Capitolul 5 al Legii nr. 99 din 28.05.2010 privind regimul juridic al adopției. Pentru a adopta un copil prin procedură națională, persoana (cetățean al Republicii Moldova) trebuie să se adreseze autorității centrale în domeniul adopției din statul în care își are reședința în acel moment pentru a primi un act confirmator că copilul care urmează să fie adoptat din Republica Moldova este sau va fi autorizat să intre şi să locuiască permanent pe teritoriul statului în cauză.

Taxe oficiale și neoficiale

Un cuplu din raionul Râșcani care a dorit să rămână în anonimat ne-a declarat că, în 2018, s-a hotărât să adopte doi frați de până la zece ani, ei neavând copii. Familia este una modestă, soțul muncind în străinătate, iar femeia fiind în prezent șomeră. Aceștia însă au renunțat la ideea adopției când li s-au cerut direct, fără nicio rușine, 14.000 de euro pentru urgentarea perfectării tuturor actelor. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale ne asigură că există doar o taxă fixă de 3000 de lei.

Numărul copiilor care așteaptă să fie adoptați

Conform datelor din Registrul de stat al adopției, în 2019 sunt luați în evidență 562 de copii adoptabili, dintre care 356 de copii eligibili pentru adopție internațională (copii care au împlinit vârsta de şapte ani – 107, cupluri de frați în care unul sau mai mulți au împlinit vârsta de şapte ani – 192 de copii (78 de cupluri) și copii încadrați în grad de dizabilitate – 53).

„Conform Hotărârii Guvernului nr. 257 din 05.03.2008 cu privire la mijloacele speciale ale instituțiilor de asistență socială subordonate MMPSF, odată cu depunerea cererii de adopție internațională, adoptatorul, personal sau prin intermediul unui reprezentant al organizației străine cu atribuții în domeniul adopției internaționale în RM, achită în instituțiile financiare o taxă unică și fixă pentru efectuarea procedurilor de adopție în valoare de 3000 de lei”, se arată în răspunsul primit.

Cât despre cazuri de corupție în procesul de adopție, ministerul îndeamnă cetățenii care cunosc cazuri în care li se cer anumite sume de bani în procedura de adopție să sesizeze organele de drept, care sunt abilitate să investigheze cazurile respective și ulterior să întreprindă măsurile corespunzătoare pentru tragerea la răspundere a persoanelor care se fac vinovate de încălcările depistate.

În conformitate cu prevederile art.45 al Legii nr. 99 din 28.05.2010 privind regimul juridic al adopției, după încuviințarea adopției, copilul adoptat se află în evidența autorităților teritoriale de la domiciliul părinților adoptivi sau a autorităților centrale în domeniul adopției din statul primitor, în cazul adopției internaționale, până la împlinirea vârstei de 18 ani. Monitorizarea situației postadopție a copilului se efectuează de către autoritățile în a căror evidență se află copilul, pe o perioadă de cinci ani de la încuviințarea adopției, cu următoarea periodicitate:

În primul an – trei rapoarte;

în al doilea an – două rapoarte;

în anii trei, patru și cinci – un raport anual.

În cazul adopției naționale, rapoartele de evaluare se întocmesc de către autoritatea teritorială de la domiciliul părinților adoptivi și se prezintă autorităților centrale. În cazul adopției internaționale, rapoartele de evaluare postadopție se prezintă autorităților centrale din RM de către autoritatea centrală în domeniul adopției din statul primitor sau prin intermediul organizațiilor străine din statul primitor acreditate și înregistrate în RM.

Jurnal de Chișinău