Cu toate că anume la acest monument al domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt îşi iau startul toate sărbătorile naţionale, cu depuneri de flori de către guvernanți și cetățeni, dar și de către diplomați străini, sculptorul lucrării, Alexandru Plămădeală, nu se bucură de o promovare pe măsura valorii operei sale. Mai mult, rămâne încă un necunoscut chiar și pentru mulți dintre cei care se închină în fața acestei sculpturi a domnitorului.

Alexandru Plămădeală Ștefan cel Mare monumentAlexandru Plămădeală Ștefan cel Mare monument

În Chișinău, nu există azi un muzeu al acestui artist considerat cel mai important sculptor basarabean din perioada interbelică. Casa în care a crescut Alexandru Plămădeală a fost naționalizată demult de către ocupanții sovietici, iar astăzi se află într-o stare deplorabilă. Mormântul sculptorului, care se află în Cimitirul Central din capitală, a fost și el vandalizat cu câțiva ani în urmă, între timp însă a fost restaurat.

Casa lui Alexandru Plămădeală ar putea fi un muzeu

Casa în care a locuit Alexandru Plămădeală se află chiar în centrul Chişinăului și, dacă ar dori și s-ar implica autoritățile, ar putea să devină un muzeu care să cuprindă memoria sculptorului monumentului voevodului Ștefan cel Mare și Sfânt, așa cum este, de exemplu, Casa-Muzeu „Alexei Șciusev”, arhitect renumit care, printre altele, a proiectat Mausoleul lui Lenin. Dar problema e că această casă în care a trăit sculptorul Plămădeală este locuită de mai multe familii și nu este proprietate a statului.

Alexandru Plămădeală casă vecheAlexandru Plămădeală casă veche

Alexandru PlămădealăAlexandru Plămădeală

Oricum, casa este inclusă în „Registrul monumentelor R. Moldova ocrotite de stat”, apreciată drept „monument de istorie de categorie națională”. Cu toate acestea, „statul” nu se preocupă cel puțin de ocrotirea exteriorului ei, darămite să facă acolo un muzeu. Casa lui Alexandru Plămădeală arată jalnic de tot, cu tencuiala căzută și acoperișul spart.

Alexandru PlămădealăAlexandru Plămădeală

Alexandru Plămădeală casă vecheAlexandru Plămădeală casă veche

Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor R. Moldova, spune că locatarii acestei case sunt pensionari care nu au bani și că restaurările ar trebui să le facă anume statul. Cu cinci ani în urmă, spune Ștefăniță, Agenția al cărei director este a elaborat o schiță de proiect pentru restabilirea casei în care a locuit Alexandru Plămădeală, avizată la Consiliul Național al Monumentelor Istorice dar proiectul s-a oprit la acea etapă.

Alexandru PlămădealăAlexandru Plămădeală

„Ministerul Culturii nu a fost împotrivă să fie restaurată, dar când am solicitat finanțare de la primărie, în calitate de consilier municipal, am primit refuz. Răspunsul Direcției Finanțe a fost că primăria nu poate să finanțeze obiective care aparțin persoanelor private. Iar Ministerul Culturii alocă bani doar pentru muzee, dar și unele din acestea rămân cu acoperișul spart. Locatarii casei sunt pensionari modești, care nu au bani pentru acoperiș și fațadă. Imaginea istorică autentică a casei lui Alexandru Plămădeală trebuie reconstituită urgent. Agenția a dorit să miște lucrurile, dar, cu regret, nu am reușit. Articolul 42 din Legea ocrotirii monumentelor obligă autoritățile locale și centrale să aloce finanțări, an de an, pentru conservarea și restaurarea patrimoniului cultural protejat. Acest articol rămâne însă doar scris pe hârtie”, spune Ion Ștefăniță.

Alexandru PlămădealăAlexandru Plămădeală

Alexandru PlămădealăAlexandru Plămădeală

Mărturiile unui nepot a lui Alexandru Plămădeală

Pentru că locuința a fost naționalizată, apoi privatizată, deși anume acolo era locul unui muzeu al sculptorului Alexandru Plămădeală, nici familia nu a reușit să obțină drepturi asupra casei. Eugen Plămădeală, nepotul lui Alexandru Plămădeală, spune că, în 1994, a cerut retrocedarea locuinței, prezentând niște acte pe care le-a primit de la soția lui Alexandru Plămădeală, Olga Plămădeală. Bunicul său, Ion Plămădeală, a fost frate cu Alexandru Plămădeală, afirmă el.

Alexandru PlămădealăAlexandru Plămădeală

„Pe vrema ceea trăia şi tatăl meu, din numele lui am scris. Bunelul meu, Ion Plămădeală, avea parte din casa asta. Străbunelul nostru avea mulţi copii. Străbunica, mama bunelului, a făcut parte dreaptă la toți. Iată ce conține acel răspuns din 15.02.1994, venit de la Direcţia Gospodărie Locativă din Chişinău: Casa în cauză a fost naţionalizată conform hotărârii Sovietului de Miniştri al RSSM nr.124, din 15.02.1946, care, în prezent, este în vigoare, deoarece, până în prezent, atât organele juridice, cât şi organul executiv al R. Moldova nu au adoptat nicio lege, act normativ care ar stipula mecanismul de restituire a caselor naţionalizate. Cu regret însă nu găsim posibilitatea de a vă satisfice rugămintea”, citește Eugen Plămădeală decizia sovieticilor referitor la casa părintească a bunicului său Ion, frate cu sculptorul Alexandru Plămădeală.

Alexandru PlămădealăAlexandru Plămădeală

Momente din activitatea celui mai important sculptor interbelic

Alexandru Plămădeală s-a născut la 22 octombrie 1888, în Chişinău. Artistul a practicat toate genurile sculpturii: portretul, sculptura monumentală, bustul funerar, compoziţia de gen, plastica mică. A realizat o serie de portrete ale unor personalităţi din cultura şi literatura naţională: portretele lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, Alexandru Donici, poeţilor Ion Minulescu și Alexei Mateevici, bustul publicistului E. Gavriliţă, bustul lui Toma Ciorbă etc. A fost preocupat şi de desen, lăsând după sine o valoroasă colecţie de lucrări grafice, câteva lucrări de şevalet care, alături de celelalte creaţii ale sale, pun în evidenţă valenţele lui de artist complex. Capodopera sa o constituie monumental lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Grădina Publică din Chişinău.

Alexandru PlămădealăAlexandru Plămădeală

Alexandru Plămădeală a desfăşurat o amplă activitate de educaţie artistică, de promovare a artei plastice în Moldova. În 1921, a iniţiat fondarea Societăţii de Arte Plastice (Societatea de Belle Arte) din Basarabia, devenind în 1927 preşedintele ei. A fondat în 1939 Pinacoteca Municipală din Chişinău, alcătuită din operele-donaţii ale pictorilor autohtoni. În calitate de director al Şcolii de Arte Plastice, a contribuit la formarea unei întregi pleiade de artişti plastici. Lui Alexandru Plămădeală îi aparţine ideea de a crea la Chişinău o Alee a Clasicilor Literaturii Române.

S-a stins din viaţă la 15 iunie 1940, în locuinţa sa din Chişinău. Peste doi ani, în 1942, la mormântul său din Cimitirul Ortodox Central de pe strada Armenească a fost instalat monumentul funerar cu un relief în bronz executat de discipola sa Claudia Cobizeva.

Alexandru PlămădealăAlexandru Plămădeală

Numele sculptorului Alexandru Plămădeală îl poartă astăzi o stradă din Chişinău. În 1995, a fost instalată o placă comemorativă pe casa unde a locuit marele artist.

Alexandru PlămădealăAlexandru Plămădeală