„Îmi doresc și ne dorim o justiție la fel de puternică precum cea din România”

Domnule Andrei Năstase, aţi preluat recent guvernarea unui stat care fusese capturat practic de o grupare oligarhică. Sunt pregătite autorităţile de la Chişinău să facă faţă fenomenului de corupţie şi criminalitate organizată cu care se confruntă?

Cred că noua guvernare este pregătită și hotărâtă să combată corupția și criminalitatea organizată, pentru că numai așa putem readuce Republica Moldova în sfera normalității democratice, a statului de drept cu instituții funcționale. Din păcate, nu depinde numai de noi. Încă avem de a face cu structuri care nu au înțeles că voința cetățenilor este de a trăi într-o țară liberă, în care drepturile lor fundamentale să fie respectate. Între aceste instituții se numără și sistemul de justiție. Mă refer aici atât la instanțele de judecată, cât și la Procuratură. Îmi doresc și ne dorim o justiție la fel de puternică precum cea din România. Abia când vom avea independență reală și în sistemul judiciar vom putea eradica corupția, contrabanda, criminalitatea transfrontalieră etc.

Combaterea corupţiei este dorinţa politicienilor ACUM, pro-europeni, pro-americani. Dar Socialiştii, cu o orientare nedisimulată pro-rusă care, implicit, susţin sistemul oligarhic din Rusia, nu sunt o piedică în această luptă pe care aţi declanşat-o?

Combaterea corupției este un deziderat al întregii societăți și nu aș privi acest obiectiv în cheie geopolitică. Majoritatea parlamentară de care dispune actuala guvernare este solidă și funcțională, iar la constituirea ei ne-am asigurat că PSRM își asumă continuarea implementării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Sigur că ei, la nivel doctrinar, promovează o altă direcție decât cea pe care o susținem noi, cei de la ACUM, dar situația de criză în care se găsește țara impune să conlucrăm pentru a veni în întâmpinarea aspirațiilor celor care ne-au votat.

„A existat o anumită selecţie a fostei conduceri a Ministerului de Interne faţă de anumite sesizări”

S-a scris în presă despre şefi din Poliţia Republicii Moldova care, dacă nu sunt implicaţi în acte de contrabandă, în cazuri de corupţie, cel puţin au ţinut spatele ilegalităţilor, pe criterii politice. Se confirmă informaţia?

În calitate de ministru al Afacerilor Interne trebuie să fiu foarte prudent în afirmații, însă în egală măsură am promis opiniei publice transparență. Pot să vă confirm că au fost asemenea cazuri, iar multe din acestea sunt la momentul actual examinate în interiorul MAI, sub formă de anchete de serviciu sau trimise deja la Procuratură. Din motive lesne de înțeles, nu vă pot oferi mai multe detalii. Ce pot să vă spun este că i-am încurajat pe toți cei care au îndeplinit comenzi politice sau pe cei care știu că nu au respectat întotdeauna onoarea de ofițer să plece. Totodată nu vreau să generalizez. Există în MAI, cel mai mare minister din Republica Moldova, un număr mare de profesioniști, oameni integri și competenți, care lucrează în condiții grele și cu salarii cu mult sub nivelul decenței.

Aţi găsit anchete blocate la nivelul Ministerului de Interne?

După cum vă spuneam, nu pot acum să intru în detalii care periclitează anchete interne sau poate chiar dosare penale. Dar pot să vă spun că a existat o anumită selecţie fostei conduceri în ceea ce privește anumite sesizări, unele venite chiar din sistem, cu privire la abuzuri, fapte de corupție, contrabandă…

„Am dat în lucru toate investigațiile jurnalistice privitoare la reţele transnaţionale de corupţie şi de crimă organizată”

S-a vorbit, de asemenea, în presă – în acea parte a presei care nu intrase în sfera de influenţă a oligarhiei care a condus în ultimii ani Moldova – despre reţele transnaţionale de corupţie şi de crimă organizată, extinse înspre Rusia, Ucraina şi chiar România. Au intrat oficial în atenţia autorităţilor aceste reţele sau unele au rămas doar la nivel de investigaţii jurnalistice?

În primul rând vreau să vă spun că am dat în lucru toate investigațiile jurnalistice privitoare la asemenea subiecte. Și le-am cerut personal colegilor mei din minister să ia aceste anchete în serios. Ce finalitate vor avea demersurile efectuate la nivel de MAI – respectiv ale structurilor subordonate – nu vă pot spune, dar vă asigur că nimeni nu va fi protejat și nu vor exista niciun fel de subiecte tabu.

Autorităţile de la Bucureşti au avut cunoştinţă despre cele extinse în România?

Această întrebare cred că ar trebui pusă autorităților competente de la București. Nu sunt eu în măsură să mă pronunț ce știu sau nu știu instituții ale Statului român.

„Parlamentul analizează în detaliu problema miliardului furat”

Aproape 16 milioane de dolari SUA, bani proveniţi din furtul bancar, se pare că ar fi ajuns în România, declara doamna Maia Sandu, într-o conferinţă la Bucureşti, în 2018, invocând Raportul Kroll. Prin intermediul cui şi la cine, se ştie? Sunt anchete deschise deja, dar blocate între timp?

La nivelul Parlamentului Republicii Moldova s-a constituit o comisie de anchetă, condusă chiar de colegul meu de partid, vicepreședintele Legislativului, domnul Alexandru Slusari, care analizează deja în detaliu problema miliardului furat. Raportul Kroll face deja referire la câteva persoane responsabile, însă dincolo de raport, vreau să subliniez ceva: nimic, dar absolut nimic de o asemenea anvergură, nu se întâmpla în Republica Moldova fără știrea lui Plahotniuc și a regimului său. În rest, Raportul Kroll vorbește de la sine.

„Ne lipsește ce aveți în România, și anume un DNA puternic”

Aţi avut întâlniri, discuţii cu autorităţile din România pentru demantelarea acestor reţele de criminalitate organizată care, s-a scris în presă, ar avea un cap de pod la Bucureşti?

Discuții cu autoritățile din România am cu regularitate. De altfel, Ministerul Afacerilor Interne de dincolo de Prut este cel mai important partener instituțional al ministerului pe care îl conduc și intenționez chiar să impulsionez extinderea paletei de proiecte comune. În ceea ce privește rețelele de criminalitate organizată, există organe competente în acest sens iar eu, ca ministru, nu intervin în anchete punctuale pentru că nu este menirea mea. De aceea nici nu pot să afirm unde au aceste rețele un cap de pod. Dar profit de întrebare ca să vă atrag atenția asupra unui alt tip de atac care vine dinspre România – și anume pagini de internet obscure, cu nume de domeniu .ro, care pretind a fi portaluri de știri și pe care se publică tot felul de știri false și calomnii, preluate ulterior de mass-media încă aservită lui Plahotniuc la Chișinău, care citează aceste fake-uri ca fiind din „presa românească”. Și fac un apel pe această cale inclusiv la Clubul Român de Presă să ia atitudine față de asemenea derapaje de la etica jurnalistică.

Aţi discutat cu autorităţile române şi despre o colaborare pe linie anticorupţie, există deschidere dinspre acestea? Guvernarea de la Bucureşti are ea însăşi probleme cu reformarea justiţiei, cu combaterea eficientă a corupţiei, cu statul de drept…

Există la nivel ministerial o deschidere în ceea ce privește combaterea criminalității transfrontaliere, a contrabandei, a consolidării siguranței cibernetice, iar toate acestea reprezintă contribuții importante legate de lupta anticorupție. Dacă vorbim de instituțiile din sfera Justiției însă, aici din păcate ne lipsește ce aveți în România și anume un DNA puternic care să se ocupe de toți cei care au batjocorit banul public în Republica Moldova, de toți cei care s-au îmbogățit pe spinarea cetățenilor. Iar dacă mă uit înspre Justiția de la București, vă spun sincer, mă uit cu invidie. O invidie prietenească, dacă vreți.

„Moldova a ajuns un fel de zonă off-shore sub patronajul lui Plahotniuc”

Fosta guvernare de la Chişinău avusese intenţia de a construi în Republica Moldova o zonă off-shore, spunea tot Maia Sandu, cu menţiunea că, în ultimii ani, s-ar fi spălat miliarde de dolari SUA veniţi din Rusia. A fost construită deja această zonă off-shore?

Eu personal sunt cel care, acum câțiva ani, în calitate de avocat, am deconspirat cea mai mare spălare de bani care a avut loc în Republica Moldova, cunoscută aici ca „Laundromatul rusesc”. Au trecut ani de zile, iar cei responsabili încă nu au fost pedepsiți. Dar eu nu mă voi lăsa până nu îi văd pe acești criminali în spatele gratiilor. Vorbim de cel puțin 22 de miliarde de dolari, probabil chiar mai mult de atât. Bani ai mafiei rusești, spălați prin intermediul instanțelor de judecată și băncilor moldovenești. Deci răspunsul meu este categoric: da, țara noastră a ajuns un fel de zonă off-shore sub patronajul lui Plahotniuc.

Ca să înțeleagă cititorii dumneavoastră mai bine aș dori să subliniez ceva: în Republica Moldova noi am avut de a face cu o dictatură oligarhică și nu, dacă vreți, cu o dictatură în sensul clasic al termenului. A fost un regim politic care a privatizat puterea în stat și a subordonat instituțiile publice unor rețele de putere informale, bazate pe clientelism. Taxele colectate nu își urmau cursul firesc de a contribui la binele comun, ci strict la binele unor persoane precum Plahotniuc, Șor și alții… Închipuiți-vă că acești indivizi nici măcar nu se oboseau să mai treacă pe la controlul de frontieră când intrau sau ieșeau din țară. Asta ca să nu mai vorbim de contrabanda și evaziunea fiscală generată de pe urma magazinelor duty-free, controlate de Șor și tolerate de regimul Plahotniuc.

De aceea, când vorbim de reconstrucția instituțională, noi vorbim despre revenirea la normalitatea aparatului public, în care contează competențele legale ale autorităților, nu deciziile arbitrare ale unor persoane puse să controleze acele instituții și să le oblige să acționeze în interesul unui om și a apropiaților săi. Suntem practic într-un proces de tranziție de la un feudalism modern, bazat pe frică și corupție, la un regim democratic, bazat pe drepturile și libertățile fundamentale ale omului.